Executivul a aprobat, în cadrul ședinței din 3 noiembrie curent, proiectul hotărârii de Guvern privind semnarea Convenției dintre Republica Moldova și Republica Franceză pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. Convenția are ca scop dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două țări, atât în domeniul dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine și va crea condiții egale pentru toți agenții economici care vor desfășura activitate de întreprinzător pe teritoriul statelor contractante.   Potrivit notei informative a proiectului, în procesul discuțiilor cu partea franceză au fost negociate cotele impozitului pe veniturile de la articolul 10 „

Activitatea de comerț cu amănuntul în baza patentei de întreprinzător se permite a fi desfășurată, conform legislației, până la data de 01 iulie 2023, doar pentru titularii care au deținut patente pentru genul de activitate respectiv (pozițiile 1.1 și 1.2 din anexa la Legea nr. 93/1998) în mod continuu începând cu 27 decembrie 2016 și până la situația din 31 decembrie 2022. Reieșind din acest fapt, în vederea asigurării continuității activității sale în domeniul comerțului cu amănuntul,

Din data de 12.02.2024, au fost introduse schimbări majore în activitatea Parcului pentru Tehnologia Informației (Parc IT). Modificările operate au avut drept scop stimularea sectorului serviciilor de

Serviciul Fiscal de Stat informează angajatorii ca până la 1 martie 2023 sunt obligați să prezente persoanelor cărora le-au efectuat plăți informația privind veniturile obținute pentru anul trecut.

Proiectul de lege ce vizează politica fiscală și vamală pe anul 2023, aprobat de Legislativ astăzi, 12 decembrie, în prima lectură, vine cu modificări și în art.87 din Codul fiscal, care reglementează termenele, modul, forma și locul achitării impozitului.

Câștigul salarial mediu lunar nominal brut în trimestrul I al anului curent a constituit 9560,8 lei, fiind în creștere cu 12,9 % față de trimestrul I din anul 2021, dar în scădere cu 2,1% față de trimestrul IV, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în sectorul bugetar câștigul salarial mediu lunar în primele trei luni ale anului curent a constituit 8190,6 lei lunar (cu 9,7% mai mult față de trimestrul I 2021), iar în sectorul real – 10054,2 lei (în creștere cu 13,7%).

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte, că data de 25 aprilie 2024 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat.

În „Monitorul Oficial” din 20 decembrie 2022 a fost publicat Regulamentul privind înscrierea datelor în conturile personale de asigurări sociale ale persoanelor asigurate cu informaţia privind contribuţiile de asigurări sociale achitate şi nedeclarate în perioada anilor 1999-2017 (în continuare - Regulament), aprobat prin Ordinul Casei Naționale de Asigurări Sociale

Persoanele fizice, care practică activitatea în baza patentei de întreprinzător, urmează sau nu să includă venitul obținut din activitate în Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18)? Sunt în drept deținătorii de patentă să desemneze un cuantum de 2% din suma impozitului pe venit aferent veniturilor obținute din desfășurarea activității?

Prin Legea nt.356/2022 pentru modificarea unor acte normative, art. 87 din Codul fiscal este suplinit cu alin.11, care stabilește anumite derogări de la prevederile alin.1. Potrivit acestuia, prin derogare de la prevederile alin. (1) din art.87 din Codul fiscal (Termenele, modul, forma şi locul achitări impozitului), întreprinderile clasificate ca întreprinderi micro, mici sau mijlocii, conform criteriilor determinate în ultima zi a perioadei fiscale potrivit prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, pot achita impozitul pe venit calculat, până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost plătite dividende, inclusiv sub formă de acțiuni sau cote părți, din profitul obținut în perioadele fiscale 2023–2025 inclusiv.

Banca Națională a Moldovei poate acorda, la discreție, Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar asistență de lichiditate în situații de urgență, în condițiile pct. 1, 2 și 4 ale art. 16 din Legea nr. 575/2003 privind garantarea depozitelor în sistemul bancar1. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative. Documentul a fost elaborat ca urmare a adoptării Legii nr. 209/2018 cu privire la Comitetul Național de Stabilitate Financiară și a Legii nr. 227/2018 pentru modificarea unor acte legislative.

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Inițiativa legislativă care prevede că, în perioada concediului de maternitate, femeile vor avea dreptul să realizeze venituri și, în același timp, să beneficieze de indemnizația de maternitate a fost susținută de Comisia protecție socială, sănătate și familie. Raportul asupra proiectului de lege a fost votat în unanimitate în cadrul ședinței de astăzi, 30 noiembrie.

În conformitate cu prevederile art. 901 din Codul fiscal, reţinerea finală a impozitului se aplică pentru următoarele tipuri de venituri:

29.1.11.19 Constituie oare obiect al impunerii cu impozitul pe venit, venitul din diferența favorabilă de curs valutar, pentru agenții economici care aplică regimul fiscal stabilit pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii?

Unde urmează a fi impuse veniturile obţinute de rezidentul Republicii Moldova în urma producerii, de la locul de reşedinţă, a unui spot publicitar pentru un nerezident al Republicii Moldova? În conformitate cu prevederile art. 14 lit. a) din Codul fiscal, venitul din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, obţinut de persoanele juridice şi fizice rezidente ale Republicii Moldova care desfăşoară activitate de întreprinzător, reprezintă venit impozabil. Prin urmare, în cazul în care serviciile de producere a spotului publicitar sunt acordat de rezident de la locul său de reşedinţă care se află în Republicii Moldova, acestea se consideră activitate de întreprinzător desfăşurată de rezident în Republica Moldova şi, respectiv, venitul obţinut în urma prestării acestora urmează de a se impune pe principii generale.

Compania rezidentă din Republică Moldova a semnat un act de decontări reciproce cu o companie nerezidenta. Are obligația compania din RM de a reține si achita impozitul pe venit la sursa de plată din suma achitărilor reciproce conform art. 91 din Codul fiscal?

Contribuabilul a efectuat o donație sub formă de mijloace bănești și un bun imobil în folosul altei persoane fizice. Ce obligații fiscale apar în cazul dat dacă aceste persoane se află în relații de afinitate de gradul I (soacră — noră)?

Persoana fizică cetățean rezident al Moldovei a transmis gratuit un garaj altei persoane fizice. Va fi obligată aceasta să înregistreze contractul încheiat la Serviciul Fiscal de Stat?

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 martie 2024 reprezintă termenul limită de declarare şi de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale: