Autoritățile, cetățenii și mediul de afaceri în calitate de potențiali beneficiari ai serviciilor publice vor obține o transparență în ceea ce privește serviciile publice administrative, de prestarea cărora este responsabil Guvernul.   În cadrul ședinței Guvernului din 3 septembrie curent a fost aprobat proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Nomenclatorului integrat al serviciilor publice administrative și a evenimentelor de viață asociate acestora.

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 decembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 143 din 17 noiembrie 2020 privind modificarea Clasificaţiei bugetare.  În temeiul articolului 27 din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr. 181/2014 și în scopul reglementării şi perfecționării modului de reflectare a unor indicatori bugetari,

La 25 septembrie 2020 a intrat în vigoare Metodologia de elaborare a standardelor ocupaționale, în Monitorul Oficial fiind publicată Hotărârea Guvernului nr. 678 din 10 septembrie 2020 privind aprobarea Metodologiei.   Potrivit documentului, standardele ocupaționale pot fi elaborate de către comitetele sectoriale pentru formare profesională și de entitățile publice și private, cum ar fi: asociațiile profesionale, patronatele, sindicatele, asociațiile obștești, agenții economici, organizațiile din domeniul cercetării și inovării și instituțiile de învățământ profesional tehnic și superior etc.

(29.2.4.17) Cum se va determina baza valorică a bunului imobil (apartament, casă de locuit) procurat de către persoana fizică care nu desfășoară activitatea de întreprinzător, în cazul înstrăinării lui după renovare, reparație, îmbunătățire? (29.2.6.3) Care este modul de impozitare a sumei ajutorului acordat persoanelor fizice de către asociaţiile obşteşti?

Asociațiile centrale ce dețin licențe de activitatea în baza Legii asociațiilor de economii și împrumut se vor reorganiza prin fuziune, constituind o singură asociație centrală națională. Comisia economie, buget și finanțe a susținut ieri o inițiativă legislativă propusă de președintele acesteia, deputatul Ștefan Creangă. Proiectul are ca scop îmbunătățirea activităţii asociațiilor de economie și împrumut (AEÎ).

Autoritățile intenționează să implementeze un nou concept de dezvoltare regională a Republicii Moldova armonizat la politicile europene din domeniu. Proiectul  de hotărâre pentru modificarea Legii privind dezvoltarea regională  a fost aprobat în ședința Guvernului din 30 septembrie.   Astfel, după cum a menționat ministrul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Ion Perju, noul obiectiv general al dezvoltării regionale urmărește creșterea competitivității și dezvoltării durabile a fiecărei regiuni, incluzând, spre deosebire de prevederile actuale, toate regiunile, nu doar pe cele mai puțin dezvoltate.

La 15 august curent intră în vigoare alin. 5 art. 25 din Legea nr. 278/2007 privind controlul tutunului, prin care se interzice expunerea vizibilă în spațiile publice a produselor din tutun și a produselor conexe, acestea urmând a fi plasate în boxe speciale închise.   Legea mai prevede că lista produselor din tutun şi a produselor conexe disponibile pentru comercializare cu indicarea prețurilor acestora, imprimată pe hârtie albă cu caractere negre, se va prezenta de către vânzător la solicitarea cumpărătorilor adulți.

Serviciile acordate de către instituțiile statului (servicii publice) sunt importante pentru organizarea vieții cotidiene a oricărei comunități. Infrastructura pentru serviciile publice precum drumurile, spitalele, rețelele de distribuire a apei, rețelele de distribuire a energiei electrice și termice, rețelele de telecomunicații, transportul public etc., în mod tradițional, este construită, exploatată și întreținută de către instituțiile publice și finanțată din bugetul public. În același timp, în unele țări, pe parcursul timpului, guvernele au atras sectorul privat pentru a participa la dezvoltarea, finanțarea și întreținerea infrastructurii serviciilor publice și acordarea unor servicii comunității din numele statului în baza unor angajamente reciproc avantajoase.

Codul fiscal, la art. 24 alin. (15), prevede deducerea anumitor cheltuieli suportate de către contribuabil în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare și cotizații de membru destinate activității patronatelor, fundațiilor și altor asociații de reprezentare a activității de întreprinzător, în limita plafonului de deductibilitate a acestor cheltuieli,  care constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii. Urmează avocații și notarii care achită cotizațiile Uniunii Avocaților și Camerei Notariale să țină cont de acest plafon și care este baza de calcul, dacă avocatul sau notarul nu are angajați pentru care să existe un fond de retribuire a muncii?

În conformitate cu prevederile art. 52 alin. (1) din Codul fiscal, la organizații necomerciale sînt atribuite organizațiile înregistrate în conformitate cu legislația în vigoare, şi anume: a) asociaţia obştească – conform Legii nr.837-XIII din 17 mai 1996 cu privire la asociaţiile obşteşti; a1) asociaţia de coproprietari în condominiu – conform Legii condominiului în fondul locativ nr.913/2000;

Sistemele informaţionale la general şi sistemul informaţional contabil în particular remodelează structura internă a entităţilor şi contribuie la direcţionarea şi eficientizarea fluxurilor de informaţii din cadrul entităţii și prezintă informații utile pentru managerii de toate nivelurile ierarhice pentru luarea deciziilor, precum și informații necesare utilizatorilor externi de informaţii.   Industria IT se dezvoltă vertiginos, inclusiv în Republica Moldova, oferind noi instrumente care facilitează activitățile economice și, în același timp, generează noi provocări pentru contabilii care trebuie să țină pasul cu noile tehnoligii pentru a satistface necesitățile entităților.

Persoanele juridice înregistrate sau cu reședință în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență sau în componența cărora figurează, direct sau indirect, una sau mai multe persoane (fondatori, asociați, acționari, administratori, beneficiari efectivi) înregistrate sau cu reședință în astfel de jurisdicții, sau înregistrate în RM în cazul în care cotele de participare în capitalul social aparțin persoanelor juridice înregistrate în jurisdicții ce nu implementează standarde internaționale de transparență nu vor fi acceptate în calitate de participanți la privatizare în Republica Moldova.   Proiectul legii privind modificarea și completarea unor acte legislative (numit și legea deoffshorizării) a fost examinat de către Comisia economie, buget şi finanţe

Necesitatea sporirii de către organele de control a măsurilor de combatere a fenomenului transporturilor ilicite de persoane a fost discutată în cadrul unei ședințe convocate de Ministerul Economiei și Infrastructurii, la care au participat reprezentanții Asociației Patronale a Transportatorilor și Serviciilor Auxiliare. Aceștia au menționat că problema transportului ilicit de persoane există de mai mulți ani, însă în perioada stării de urgență acest fenomen a luat amploare.  

Potrivit art. 901 alin. (3) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 12% din veniturile obţinute de către persoanele fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) a proprietăţii mobiliare şi imobiliare, cu excepţia arendei terenurilor agricole.

Conform modificărilor operate prin Legea nr.257/2020 la Codul fiscal (art.901), începând cu anul 2021 dobânzile achitate persoanelor fizice rezidente devin venituri impozabile, din care se va reține un impozit în mărime de 3%, ceea ce constituie 25% din cota standard aprobată pentru anul 2021. Astfel, plătitorii acestor venituri (băncile, asociațiile de economii și împrumut, emitenții de valori mobiliare corporative) vor reține impozitul respectiv.   În scopul simplificării procedurii de declarare și de onorare a obligațiilor fiscale ale persoanelor fizice, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul ordinului cu privire la modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr.94 din 30 iulie 2020 prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma IPC21)

Proiectul Uniunii Europene „Suport pentru cadrul infrastructurii calității în contextul DCFTA în Republica Moldova” se va încheia la sfârșitul lunii octombrie 2020, iar zilele trecute a avut loc evenimentul de totalizare a rezultatelor obținute pe parcursul a trei ani de activitate, la care a participat reprezentanți ai principalelor instituții și agenții beneficiare.   Amintim, proiectul cunoscut și ca „Proiectul QI” cu un buget total de 3,5 mil. euro a fost lansat în luna septembrie 2017 de către Delegația UE în contextul realizării DCFTA în Republica Moldova. Beneficiarii principali ai proiectului sunt Ministerul Economiei și Infrastructurii, Institutul Naţional de Metrologie, Institutul de Standardizare din Moldova, Centrul Național de Acreditare MOLDAC, Agenția pentru Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței, Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii. 

Urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.356/2022 cu privire la modificarea unor acte normative publicată în MO nr. № 456-459 din 30 decembrie 2022.

Procesul elaborării standardelor ocupaționale va fi efectuat în câteva etape: elaborarea și verificarea profilului ocupațional, elaborarea standardului ocupațional, evaluarea și validarea și aprobarea acestuia. Autoritățile propun spre consultare proiectul  hotărârii de Guvern privind aprobarea Metodologiei de elaborare a standardelor ocupaționale.   Standardele ocupaționale contribuie la formarea profesională a resurselor umane și se elaborează în raport cu cerințele pieței muncii, tendințele dezvoltării socio-economice a statului pe termen mediu și lung, experiența implementată în sectoarele/activitățile economiei naționale, tehnologiile, materiile prime și utilajele aplicate.

1. (29.2.4.13) Cum urmează a fi determinată baza valorică a activelor de capital înstrăinate, care au fost obținute de asociați ca urmare a contractelor de societate civilă?

Lucrătorii medicali trebuie să-şi dezvolte şi perfecţioneze continuu cunoştinţele şi abilităţile profesionale pe parcursul întregii activităţi. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate personalului medico-sanitar. Durata redusă a timpului de muncă pentru personalul medico-sanitar nu mai mult de