Starea de urgență în sănătate publică este extinsă până la 31 iulie 2020,  cu posibilitatea de prelungire a termenului dat în funcție de evoluția situației epidemiologice la nivel național.   Comisia naţională extraordinară de sănătate publică a emis Hotărârea nr.20 din 10 iulie curent. Documentul reiterează  interdicția, până la data de 1 august 2020, de aflare a persoanelor în vârstă de peste 63 ani în afara domiciliului și în spațiile publice fără necesitate stringentă, aflarea persoanelor pe terenuri de joacă pentru copii, terenuri sportive, parcuri de distracții și zone de agrement, cu posibilitatea de prelungire a termenului de interdicție în funcție de situația epidemiologică.

Starea de urgență în Republica Moldova se prelungește până la 31 august. Decizia a fost aprobată la ședința de astăzi a Comisiei Naționale Extraordinare în Sănătate Publică.   Potrivit deciziei, organizarea ceremoniilor, precum nunți sau cumetrii, în continuare va fi interzisă în localurile publice și private. În același timp, se va admite desfășurarea evenimentelor în cadrul unităților de alimentație publică cu participarea a cel mult 50 de persoane în condiții strict regulamentare. Totodată, se va permite desfășurarea activităților de turism și recreere în aer liber, cum ar fi: ciclism, alergat, canotaj sau pescuit cu participarea grupurilor de cel mult 10 persoane. „Persoanelor în vârstă de peste 63 de ani le va fi interzisă aflarea în locurile publice fără necesitate stringentă. Totodată, nu se va permite activitatea terenurilor de joacă pentru copii, terenurilor sportive, parcurilor de distracții sau zonelor de agrement. Rămâne suspendată și activitatea cluburilor de noapte sau disco-baruri, indiferent de denumirea și tipul unității comerciale”, a precizat prim-ministrul Ion Chicu.

În cadrul evenimentului „Business Bridges Spain-Moldova” au fost prezentate oportunitățile investiționale ale țării noastre din domeniul tehnologiilor informaționale și telecomunicațiilor, construcțiilor, din sectorul energetic, industriei ușoare, infrastructurii drumurilor, turismului etc. La eveniment au participat reprezentanții Ministerul Economiei și Infrastructurii, Agenției de Investiții, Ambasadei RM în Regatul Spaniei, Confederației salariaților spanioli și Camerei de Comerț din Spania.   Potrivit Iulianei Drăgălin, Secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii, relațiile bilaterale dintre Moldova și Spania au înregistrat o tendință pozitivă în ultima perioadă. Astfel, volumul comerțului exterior, în perioada ianuarie-aprilie 2020, a înregistrat suma de $45,435 mil., în creștere cu peste 12% comparativ cu aceeași perioadă a anului 2019. 

Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

Cardul de masă „Up Dejun” continuă să fie unul dintre cele mai inovative instrumente de motivare a angajaților utilizate de companiile din Republica Moldova. În perioada de pandemie, acestea sunt un beneficiu important pentru ca anagații să ducă un mod de viață sănătos în timp ce muncesc de la distanță.   Rețeaua partenerilor Up numără peste peste 600 de magazine și restaurante, de unde salariații pot face cumpărături sau o comandă cu livrare. Achitarea cu cardul Up se face simplu și ușor și durează doar câteva secunde. Astfel, se reduce și riscul de infecție deoarece se exclude interacțiunea cu alte persoane.

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

Guvernul Republicii Moldova prin intermediul Fondului de garantare gestionat de ODIMM a lansat un nou produs de garantare pentru companiile afectate de criza generată de pandemia COVID-19. Instrumentul financiar presupune garantarea cu condiții preferențiale pentru IMM-uri care poate fi utilizat la contractarea creditelor atât pentru mijloace circulante, cât și pentru investiții.   „Economia moldovenească ca și economiile țărilor din lume și din regiune s-a confruntat cu două șocuri: unul intern, ca rezultat al măsurilor restrictive de izolare și unul extern, care a vizat exporturile, remitențele, investițiile străine care au suferit un declin considerabil. Conform prognozei macroeconomice revăzute pentru anul 2020, PIB-ul va avea un raport negativ de –4,5%. Estimările pentru anul 2021 sunt mai optimiste, fiind prognozată cu o creștere a PIB-ului cu 4,1%”, a menționat Lilia Palii, Secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, în cadrul unui webinar.

Funcționarii publici cu statut special angajați în cadrul Ministerului Apărării (inclusiv militarii în termen), Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Informații și Securitate, Serviciului de Protecție și Pază de Stat, Centrului Național Anticorupție și Administrației Naționale a Penitenciarelor sunt în drept să solicite acordarea unui credit ipotecar în cadrul Programului „Prima casă-6”.   Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 293/2017 privind unele măsuri în implementarea Programului de stat „Prima casă”.

Agentul economic „X” în baza contractului de vânzare-cumpărare a achiziționat în august 2020 un utilaj (mijloc fix) de la întreprinderea „Y” (ambele rezidente ale RM). Valoarea obiectului contractului este exprimată în unități convenționale, iar achitarea s-a efectuat în părți egale: prima parte în ziua transmiterii utilajului în baza facturii fiscale emise de furnizor, iar a doua - peste 2 luni. Astfel, s-a format o diferență de sumă ținând cont de cursul valutar. În asemenea caz cum se constată în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale diferența de sumă, ținând cont de faptul că utilajul a fost pus în funcțiune peste o săptămână de la procurarea acestuia?

În perioada 10-25 noiembrie curent, în Republica Moldova sunt desfășurate webinare pentru mediului de afaceri, organizate de Camera de Comerț și Industrie în parteneriat cu Programul USAID Reforme Structurale în Moldova (USAID). Lansarea ciclului de webinare a avut loc pe data de 10 noiembrie, când a fost semnat  Memorandumul de Înțelegere între cele două părți, precum și organizat primul seminar ce ține de aplicarea noilor reguli Incoterms 2020, la care au participat circa 40 de persoane din mediul de afaceri din Soroca și Orhei.  

Prin intermediul Programului „Facilitatea de Creditare a Tinerilor”,  lansat în anul 2019 de Ministerul Finanțelor, au fost finanțate până în prezent 217 afaceri ale tinerilor antreprenori, în sumă totală de 135,7 milioane lei. În primul semestru al anului 2020 au fost creditate 70 de sub-proiecte în valoare de 40,88 milioane lei. Programul deja s-a extins în 33 de raioane ale țării și are acoperire națională prin filialele a 8 instituții financiare participante partenere.

Entitatea din Republica Moldova a procurat un automobil de la o persoană juridică din Germania. La importul unității de transport au fost achitate TVA, accizele și procedurile vamale. Ulterior, vânzătorul a restituit la contul cumpărătorului TVA achitat pentru automobil la momentul procurării. Această sumă este calificată, pentru entitatea din Moldova, drept venit sau diminuare de preț? Cum va fi reflectată în evidența contabilă? Care este regimul fiscal al acestor plăți?

Implementarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor este în atenția Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, care a desfășurat un  șir de webinare dedicat IMM-urilor în cadrul proiectului „Consiliere juridică de urgență” organizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în parteneriat cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM.   Starea de urgență a schimbat regulile de joc, inclusiv al regimului de desfășurarea ședințelor de judecată. În acest sens, medierea și arbitrajul au fost metodele alternative optime de soluționare a litigiilor.

În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie 2020, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 22.09.2020 cu privire la modificarea unor ordine.    În conformitate cu articolele 7 și 12 ale Articolului I din Legea privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător şi modificarea unor acte normative nr. 60/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.108-109 (7437-7438) din 25 aprilie 2020), în redacția Legii pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative nr.176 din 11 septembrie 2020,

Prima parte   Situațiile financiare   Reprezentanța/nerezidentul întocmește situaţii financiare în baza informaţiilor contabile după reflectarea rezultatelor inventarierii și prezintă situaţii financiare conform prevederilor Legii nr. 287/2017 și Indicaţiilor metodice. În cazul modificării datei de raportare și prezentării situaţiilor financiare pe o perioadă mai lungă sau mai scurtă de un an, reprezentanța/nerezidentul va dezvălui:

La 1 martie curent va intra în vigoare Hotărârea Guvernului nr. 705/2019 pentru modificarea Regulamentului cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr.974/2016. Prevederile documentului au fost discutate astăzi în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. După cum au menționat reprezentanții Serviciului Vamal, prin această hotărâre au fost introduse noi prevederi ce au ca scop îmbunătățirea procesului de declarare a valorii în vamă și țin de informarea declarantului prin actul de inspecție referitor la motivul justificat de neacceptare a prețului declarat;

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Banca Națională a Moldovei a publicat datele preliminare, pentru trimestrul II al anului 2020, privind soldul contului curent al balanţei de plăţi a Republicii Moldova. Potrivit documentului, acesta a înregistrat un deficit de 19,23 mil. USD (comparativ cu 317,41 mil. USD în trimestrul II 2019). Raportat la PIB, contul curent a constituit -0,8 la sută (față de -11,4 la sută în trimestrul II 2019). Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,57 mil. USD, iar contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare 54,41 mil. USD.   În prima jumătate a anului 2020, deficitul contului curent al balanței de plăți a Republicii Moldova s-a redus comparativ cu cel înregistrat în ianuarie-iunie 2019 atât ca valoare absolută, cât și relativ la PIB.