Începând cu perioada de gestiune 2020, entitățile-mamă ale grupurilor mari de entități, precum și ale celor mici și mijlocii în cazul în care una dintre entitățile afiliate este entitate de interes public, în conformitate cu prevederile stipulate în art. 27 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) și pct. 12 din Standardul Național de Contabilitate (SNC) „Prezentarea situațiilor financiare consolidate” (Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 93/2019 cu modificările ulterioare) sunt obligate să întocmească și să prezinte bilanțul consolidat, situația consolidată de profit și pierdere și nota explicativă la situațiile financiare consolidate.

Legea nr. 93/2022 pentru modificarea unor acte normative (în vigoare din 29 mai 2022) operează un șir de modificări semnificative ce vizează procesul de creditare al populației din Republica Moldova. Astfel, pe lângă băncile comerciale, sunt obligate să asigure o creditare responsabilă și prudentă a populației și organizațiile de creditare nebancară (OCN), având în vedere amendamentele operate la Legea nr. 1/2018 cu privire la organizațiile de creditare nebancară, care, în speță, prevăd:

Consiliul municipal Chișinău a aprobat în două lecturi bugetul municipal pentru anul 2021. Acesta prevede venituri în sumă de 4,74 mld. lei, inclusiv transferuri de la bugetul de stat 2,64 mld. lei, și cheltuieli în sumă de 6,28 mld. lei. Totodată, cuantumul fondului de rezervă al municipiului Chişinău se stabileşte în sumă de 10 000,0 mii de lei. Potrivit documentului, cele mai multe venituri se estimează din impozitele şi taxele de stat – 1 257 650,0 mii lei (26,9%). Totodată, veniturile generale ale bugetului municipal vor fi constituite din:• venituri proprii – 671 209,7 mii lei (14,4%);•

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu precizarea modului de declarare a indemnizaţiilor şi compensaţiilor acordate de către angajatori în condiţiile aplicării măsurilor de restricţie pe perioada pandemiei de COVID – 19, ținând cont de modificările operate în Hotărârea Guvernului nr.316/2021 prin HG nr.61 din 2 februarie 2022. Astfel, aspectele aferente declarării sumelor indemnizaţiilor reglementate prin actul menţionat în Darea de seamă IPC 21 sunt prezentate în continuare.   În pct. 16 din Anexa nr. 1 al HG nr.316/2021 este menţionat că cuantumul indemnizaţiei acordate din bugetul de stat este calculat prin înmulţirea numărului de zile libere acordate cu 50% din salariul de bază al salariatului,

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuțiilor de asigurări sociale (în continuare – CAS) în anul 2024 nu au intervenit modificări esențiale ce țin de calcularea și raportarea CAS. Tarifele contribuţiilor datorate de angajator reglementate prin Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999 )

În conformitate cu Legea nr. 93/2017 cu privire la statistica oficială toate entitățile care practică activitate agricolă, inclusiv avicultura, activități auxiliare ale agriculturii, indiferent de forma organizatorico-juridică, precum și gospodăriile țărănești (de fermier) care dispun de 50 ha și mai

În cazul în care cuantumul pensiei calculat conform legii este mai mic decât cuantumul pensiei minime pentru categoria respectivă, diferența dintre aceste cuantumuri, sub forma unui supliment de solidaritate, se va acoperi din mijloacele bugetului de stat. Totodată, dacă pensia calculată în condițiile unui stagiu de cotizare incomplet este sub nivelul pensiei minime, asiguratului i se acordă pensia calculată, care nu poate fi mai mică decât pensia minimă diminuată proporțional stagiului de cotizare realizat, dar nu mai mic de 50% din pensia minimă.   În ședința Guvernului de ieri, 8 septembrie 2021, a fost aprobat proiectul HG cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii.

Cetățenii Republicii Moldova care au activat legal în Italia, la atingerea vârstei de pensionare vor beneficia de pensie calculată acest stat, precum și vor fi asigurați cu prestații sociale în cazul producerii unui accident de muncă sau boală profesională. Legile ce țin de ratificarea acordurilor au fost publicate în Monitorul Oficial din 3 decembrie curent.   Astfel, Legea nr. 182 din 18 noiembrie 2021 pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Republica Italiană în domeniul securității sociale prevede că persoanele eligibile vor beneficia de pensii pentru limită de vârstă, pensie de dizabilitate cauzată de afecțiuni generale, pensie de urmaș,  precum și de pensii și indemnizații de dizabilitate în urma accidentelor de muncă sau cauzate de boli profesionale.

Entitățile publice au fost întotdeauna în vizorul societății nu doar pentru rolul acestora în elaborarea și realizarea politicilor care exprimă interesele generale ale statului, dar și pentru faptul că acestea sunt finanțate din Bugetul public național (BPN). În acest context, modul de gestionare și utilizare a banilor publici de către entitățile prenotate, precum și angajarea acestora în diverse activități și servicii financiare necesită o reglementare riguroasă în vederea asigurării unei gestionări eficiente a mijloacelor financiare obținute din BPN, dar și protejării acestora de riscurile și fluctuațiile nefavorabile ale situației financiare a entităților ce activează în sectorul bancar.

În primele șapte luni ale anului 2021 subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au oferit servicii la 53 684 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 19 822 șomeri noi sau 37% șomeri din totalul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.   Potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din numărul total de şomeri înregistraţi 63,9% provin din mediul rural și 36,1% din mediul urban. Totodată, conform vârstei și categoriilor șomerilor, 34,8% sunt tineri cu vârsta între 16-35 ani, 18,3% reprezintă persoanele cu vârsta între 55-63 ani, 4,8% - persoane de etnie romă, 2,6% - persoane reîntoarse de peste hotare și 1,8% sunt persoane cu dizabilități.

În programul de ajutor social ar putea fi incluși și muncitorii zilieri, pentru a spori gradul de activitate legală în rândul acestei categorii de populație. Totodată, cuantumul lunar al ajutorului social ar putea fi diminuat în gospodăriile cu șomeri/ zilieri, în cazul în care aceștia nu vor respecta prevederile legislației privind participarea pe piața muncii.   Inițiativa legislativă de modificare a Legii nr. 133/2008 cu privire la ajutorul social care, potrivit autorului, reprezintă prima etapă în reformarea programului de ajutor social și are ca scop stimularea angajării beneficiarilor de ajutor social capabili să muncească a fost aprobată în prima lectură.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a înaintat pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern cu privire la indexarea prestaţiilor de asigurări sociale şi a unor prestaţii sociale de stat, care prevede indexarea acestora, la 1 octombrie 2021, cu 3,86 la sută.   Proiectul a fost elaborat în temeiul art. 13 din Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii (Legea nr. 156/1998), care stabilește că pensiile se indexează în fiecare an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. La 1 aprilie, coeficientul de indexare este egal cu media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum din ultimii 3 ani, iar la 1 octombrie – cu rata inflației înregistrată în semestrul I al anului în curs.

La 21.04.2022 a fost adoptată Legea nr. 110/2022 cu privire la învățământul dual (Legea nr. 110/2022), care a fost elaborată și a cărei implementare se realizează cu suportul The Deutsche Gesellschaft für Internationale Zusammenarbeit GmbH (GIZ Moldova). Astfel, învățământul dual presupune o formă de studii, în care pregătirea tinerilor specialiști se focusează pe formarea competențelor practice în

Ținând cont de prevederile art. 116 din CM, care stabilește că toți angajatorii sunt obligați să elaboreze un program de concedii anuale plătite cu cel puțin două săptămâni înainte de începerea noului an calendaristic, pentru a preveni încălcarea legislației muncii, propunem o succintă descriere a obligațiilor angajatorilor ce se referă la modul de consultare a angajaților și programarea concediilor anuale.

Familia noastră s-a stabilit cu traiul peste hotare din anul 2019, fiind înregistrată căsătoria unei cetățence a Republicii Moldova cu un cetățean al altui stat. În luna martie 2020 în familie s-a născut un copil, care a primit cetăţenia statului străin. Acum ne aflăm în vacanţă în Moldova. Putem să solicităm stabilirea unor plăţi pentru copilul născut în altă ţară? Menţionăm că doar mama copilului este rezident al RM.   Pentru a oferi răspunsul la această întrebare, ținem cont de faptul că persoana care a adresat-o nu este angajată la o entitate economică  pe teritoriul Republicii Moldova, respectiv, nu achită contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat,

Conducătorul autorității publice va putea stabili motivat și cu acordul scris al funcționarului public realizarea muncii la domiciliu sau la distanță, începând cu 11 martie curent, data publicării și punerii în aplicare a prevederilor Legii nr. 37 pentru modificarea unor acte normative din 17 februarie 2022, prin care sunt operate modificări și în Legea nr. 158/2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public.   Astfel, legea prenotată a fost completată cu un articol ce reglementează munca la domiciliu și munca la distanță și prevede că particularitățile acestui tip de activitate vor putea fi prevăzute în fișa postului, regulamentul intern sau în alt act administrativ al conducătorului autorității publice.

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

În organizațiile necomerciale (ONC) există anumite particularităţi  de ținere a evidenței contabile, care se referă la gestionarea mijloacelor cu destinație specială, inclusiv a mijloacelor financiare primite în urma desemnării procentuale; direcțiile de utilizare a mijloacelor cu destinaţie specială; de contabilizare a diferențelor de curs valutar şi a dobânzilor, a mijloacelor cu destinaţie specială neutilizate etc.   Subtilitățile sunt dezvăluite în articolul „Particularitățile contabilității și raportarea financiară în organizațiile necomerciale” semnat de Lidia Foalea și publicat în ediția din iunie 2021 a revistei „monitorul fiscal FISC.md”.  

Concedierea angajaților în cazul lichidării unităţii, reducerii numărului sau a statelor de personal reprezintă desfacerea din iniţiativa angajatorului a contractului individual de muncă (CIM) pe durată nedeterminată, precum şi a celui pe durată determinată, cu stricta respectare a prevederilor indicate în art. 86 alin. (2), art. 87, 88, 183, 184, 186 alin (4), art. 251 și 388 din Codul muncii.      Reducerea numărului angajaților unității este unul dintre motivele de încetare a CIM la inițiativa angajatorului, care, înainte de a începe procedura în sine, urmează să determine dacă aceasta va fi o reducere a numărului sau a statelor de personal, deoarece în legislația muncii nu este oferită o detaliere a acestor noțiuni.

Creșterea competitivității și valorii adăugate produse de către ÎMM-urile din Republica Moldova, cât și stimularea integrării acestora în ecosistemele regionale de inovare bazate pe cooperare în cadrul clusterelor vor fi susținute prin implementarea Programului de susținere a inițiativelor de clustere (Program), proiectul căruia a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat. Totodată, acesta este propus pentru consultări publice, care vor dură până pe data de 4 noiembrie 2021.   Obiectivul general al inițiativei este oferirea suportului în procesul de clusterizare prin stimularea cooperării între actorii economici și reprezentanții infrastructurii de suport în afaceri, a asistenței necesare în creșterea competitivității și potențialului de export a ÎMM-urilor. În procesul implementării măsurilor elaborate se pune sarcina