Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Perioada de probă este o modalitate de verificare a aptitudinilor și a pregătirii profisionale a salariatului  și este necesară pentru determinarea de către angajator a rezultatelor muncii desfășurate de către salariat, dacă poate satisface cerințele angajatorului și se poate integra într-un anumit colectiv, dacă programul de muncă corespunde așteptărilor părților etc.    Perioada de probă se stabileste în contractului individual de muncă conform prevederilor art. 60-62 din Codul muncii, în această perioadă salariatul beneficiind de toate drepturile şi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al unităţii și de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (CIM).

În contextul crizei actuale cauzate de pandemia de COVID-19, unele companii și-au sistat activitatea pe perioada stării de urgență sau a stării de urgență în sănătate publică, iar dificultățile financiare au dus la instituirea șomajului tehnic sau a staționării în conformitate cu prevederile art. 80 și 801 ale Codului muncii.   În cazul șomajului tehnic, salariații pot beneficia de o indemnizație ce nu poate fi mai mică de 50% din salariul de bază, cu excepția cazului în care șomajul a intervenit prin acordul părților și contractul a fost suspendat.  

Astăzi, la 31 ianuarie 2020, în MO al RM a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.19 din 28 ianuarie 2020 prin care s-au introdus modificări în formularul dării de seamă forma IPC18, aprobat prin Ordinul MF nr.126 din 4 octombrie 2017. În continuare examinăm care sunt modificările operate la formularul dării de seamă forma IPC18, condiționate de modificările operate la Codul fiscal și anume la Titlul II „Impozitul pe venit”, introduse prin Legea nr.171 din 19.12.2019 (în continuare – Legea nr.171/2019).

Unul dintre angajații întreprinderii în baza cererii în formă scrisă a solicitat acordarea concediului paternal. La revenirea din concediul paternal, a prezentat un certificat medical pentru o boală obișnuită care confirmă că o parte din zilele de aflare în concediul medical se suprapuneau cu perioada de aflare în concediul paternal. Poate beneficia angajatul concomitent de indemnizația paternală precum şi de indemnizația de incapacitate temporară de muncă, inclusiv din mijloacele angajatorului?

Formularul privind solicitarea indemnizației salariaților cu copii în vârstă de până la 12 ani și cu dizabilități, care beneficiază de zile libere în cazul suspendării procesului educațional în regim cu prezența fizică (Formularul IZL21) și Formularul privind solicitarea indemnizației pentru șomaj tehnic, instituit ca urmare a declarării stării de urgență, de asediu și de război și a restricțiilor impuse în starea de urgență în sănătate publică (Formularul IST21) au fost aprobate prin Ordinul ministrului Muncii și Protecției Sociale nr. 9 din noiembrie 2021 și publicate pe data de 24 decembrie 2021 în „Monitorul Oficial”.

Interviu cu Dorel Noroc, Președintele Asociației Băncilor din Moldova

Ministerul Finanțelor vine cu explicații asupra modului de aplicare a prevederilor aferente plății salariului mediu pentru salariații care sunt remunerați cu salarii lunare în zilele de sărbătoare nelucrătoare și retribuirii muncii suplimentare în cazul remunerării muncii cu salariu lunar. Acestea au fost aprobare la 21 decembrie 2018 și sunt necesare în contextul modificării prevederilor Codului Muncii (CM). Astfel, în urma modificării art.111 alin.(1), acesta prevede expres zilele de sărbătoare nelucrătoare, cu plata salariului mediu (pentru salariaţii care sunt remuneraţi în acord, cu salarii lunare sau pe unitate de timp – oră sau zi). Amintim că, anterior, acest articol prevedea salarizarea în acord sau pe unitate de timp (de asemenea, oră sau zi).

În conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Codul fiscal, veniturile persoanelor fizice nerezidente, specificate la art. 71, care nu țin de o reprezentanță permanentă în Republica Moldova urmează a fi supuse impunerii la sursa de plată potrivit art. 91, fără dreptul la deduceri, cu excepția veniturilor menționate la alin. (4) din articolul respectiv.

În Monitorul Oficial de astăzi, 24 decembrie, au fost publicate legile bugetare pentru anul 2022. Astfel, potrivit Legii bugetului de stat pentru anul 2022 (nr. 205 din 6 decembrie 2021) veniturile bugetului de stat vor constitui 50 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar  deficitul bugetar va atinge 15,1 mld. lei.   Potrivit documentului, la situația din 31 decembrie 2022 datoria de stat internă nu va depăşi 39575,3 mil.  lei, iar datoria de stat externă – 63735,8 mil. lei (echivalentul a $ 3317,8 mil.).

Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Începând cu 1 ianuarie 2023, dările de seamă fiscale se prezintă doar în mod electronic, de către toți contribuabilii (persoanele juridice sau persoane fizice care desfășoară activitatea de întreprinzător sau profesională), indiferent de numărul de salariați, precum și persoanele fizice rezidente care direcţionează un cuantum procentual din impozitul pe venit calculat anual la buget, conform prevederilor Legii nr.356/2022.

Statutul juridic al personalului ştiinţific şi ştiinţifico-didactic din domeniile cercetării și inovării se stabileşte de organizaţie în funcţie de profilul şi domeniul ei de activitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii acordate cadrelor ştiinţifice din instituţiile de învăţământ și organizaţiile

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

În contextul modificărilor care au fost operate în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (Legea nr. 489/1999) prin intermediul Legii nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative (Legea nr. 60/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, contribuţia de asigurări sociale este în totalitate datorată de angajator. Prin urmare, contribuţia de asigurări sociale calculată la suma fondului de retribuire a muncii și a altor recompense este achitată în cuantum total de angajator, de la angajat fiind exclusă obligativitatea de achitare a contribuţiei individuale.

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

Bugetul de stat pentru anul 2020 este un buget destul de echilibrat, realist, care ține cont de angajamentele asumate de Guvern prin programul de Guvernare. La elaborarea proiectului s-a respectat tendința de majorare a salariilor pentru bugetari, au fost luate în calcul toate angajamentele sociale, precum și s-a pus un accent sporit pe componenta investițională, a declarat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul ședinței Comisiei pentru consultări și negocieri colective care a avut loc ieri, 25 noiembrie. Principalii parametri au fost prezentați de secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Tatiana Ivanicichina. Astfel, veniturile bugetului de stat în anul 2020 sunt prognozate în sumă de 44 136,6 mil. lei, în creștere cu 8,6% față de anul 2019, iar cheltuielile sunt – la nivel de 50 251,9 mil. lei, fiind în creștere cu 8,4% comparativ cu anul 2019.

Confirmarea stagiului de cotizare este o condiţie obligatorie la etapa survenirii unui anumit drept social. Legislaţia în domeniul asigurărilor sociale prevede diferite perioade de stagiu de cotizare, care necesită a fi confirmate de către persoana asigurată la solicitarea prestaţiilor. Pentru stabilirea unor tipuri de indemnizaţii durata stagiul de cotizare care urmează a fi confirmat variază de la o prestaţie la alta. În continuare propunem câteva aspecte de bază de care trebuie ţinut cont la necesitatea stabilirii diferitelor prestaţii de asigurare socială. Confirmarea stagiului de cotizare pentru acordarea dreptului la pensie pentru limită de vârstă

Organizația necomercială care efectuează pe parcursul anului fiscal plăți în folosulpersoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, precum și plăți în folosul angajaților săi prezintă, în termenele stabilite, organului fiscal teritorial dări de seamă fiscale prevăzute în art.92 din Codul fiscal: - Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC);

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).