Deprecierea continuă a leului moldovenesc are efecte din ce în ce mai nefaste asupra capacității de plată a populației și asupra întregii economii naționale. În 2015 ne așteaptă o scădere a evoluției economiei în dinamică comparativ cu anul trecut, un deficit bugetar mai mare, credite mai scumpe. Mai mult ca atât, unii economiști sunt de părere că intrăm într-o criză financiară asemeni celei din ’98. Totodată, Banca Naţională continuă să urmărească situația pe piața valutară locală şi spune că va interveni la necesitate.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-noiembrie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna noiembrie 2014 s-au cifrat la 208,3 mil. dolari SUA, cu 2,0% mai puţin faţă de luna precedentă şi cu 18,3% mai puţin — comparativ cu luna noiembrie 2013.

Cadrul instituțional existent conține constrângeri în ce privește transformarea Serviciului Fiscal de Stat(SFS) într-o instituție puternică, capabilă să preia întreaga responsabilitate privind diminuarea discrepanței fiscale — se menționează în studiul ”Discrepanța fiscală — realitate invizibilă”, lansat de Centrul Analitic Independent Expert — Grup.

Producţia de energie electrică din surse regenerabile este în creştere în Germania şi a ajuns la 31% din total în prima jumătate a anului, în contextul în care Europa încearcă să reducă dependenţa faţă de gazele importate din Rusia, informează Bloomberg. Dacă în acest calcul nu intră şi energia produsă în hidrocentrale, energia electrică obţinută din surse regenerabile înseamnă 27% din total, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, câmd ponderea a fost de 24%.

La una din ultimile ședințe din sesiunea de primăvară-vară Parlamentul a operat amendamente la Codul vamal și Legea cu privire la introducerea și scoaterea mărfurilor pe teritoriul Moldovei de persoanele fizice, care prevăd că automobilele cu numere străine nu vor mai fi obligate să părăsească teritoriul Republicii Moldova peste 180 de zile după intrare, cum prevedea legislația anterior, ci se vor putea afla în țară o perioadă de 12 luni, fără achitarea accizelor și a texelor vamale.

Moldova a majorat în 2013 importul de produse petroliere cu 10,9% — până la 640,8 mii tone, inclusiv benzină – cu 0,4%, motorină – cu 17,6%, gaz lichefiat – cu 1,4%. Potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), citate de agenţia „INFOTAG”, din cele 160 mii t de benzină 72,4% au fost importate din România, 13,3% — din Austria şi 7,1% — din Bulgaria. 35,2% din import a fost asigurat de compania Petrom, 32% – Lukoil, 13,4% — Tirex Petrol.

Cabinetul de miniștri a aprobat un document ce își propune detalierea prevederilor Codului vamal în vederea determinării modului de autorizare a procedurilor simplificate de vămuire în cazul anumitor regimuri vamale şi modul de acordare a statutului de Agent economic autorizat (AEO). Aceste proceduri vor permite promovarea conformării voluntare la respectarea legislaţiei vamale şi prevăd acordarea mai multor facilităţi şi avantaje companiilor cu un grad sporit de încredere, care întrunesc condiţiile stipulate în Codul Vamal.

Agenţii economici vor putea depune declaraţii electronice la importul mărfurilor. Un proiect de lege în acest sens a fost adoptat astăzi în lectura a doua de Parlament, informează MOLDPRES. Documentul prevede modificarea şi completarea Codului vamal şi a celui fiscal. Autorii proiectului consideră că introducerea declaraţiei electronice pentru import va contribui la reducerea considerabilă a timpului şi a cheltuielilor financiare pentru agenţii economici.

Beneficiarii sunt agenţii economici care cumpără de-afară materia primă, o prelucrează şi-şi exportă marfa în termen de 180 de zile. Importatorii de materie primă necesară pentru fabricarea de produse care urmează să fie vândute în străinătate nu vor mai plăti TVA şi taxe vamale, în cazul în care procesul de producţie şi export va dura mai puţin de 180 de zile.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-octombrie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică informează că, exporturile de mărfuri realizate în luna octombrie 2014 s-au cifrat la 212,5 mil. dolari SUA, cu 14,9% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 6,6% mai puţin — comparativ cu luna octombrie 2013.

Decizia a fost luată în cadrul ședinței de astăzi a Guvernului. Majorarea limitei neimpozabile, de la 200 la 300 de euro, a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul Republicii Moldova corespunde necesităților și realităților economice. De asemenea, agricultorii, care vor importa tractoare agricole, în funcție de model, vor fi scutiți de TVA. Măsură a fost luată pentru a dezvolta și moderniza sectorul agricol.

Conform Avizului aprobat de Guvern și publicat în MO Nr. 134-141 din 30 mai 2014, cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege privind completarea articolului 103 din Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997, înaintat cu titlu de iniţiativă legislativă (nr.166 din 6 mai 2014) de către un grup de deputaţi în Parlament referitor la scutirea de TVA pentru tractoarele agricole de la poziţia tarifară 870190 şi tehnica agricolă de la poziţiile tarifare 842481100, 842481910, 8432, 843320, 843330, 843340, 843351000, 843352000, 843353, 843359, 8436, 8437 importate de către agenţii economici producători agricoli, şi comunică despre susţinerea acestuia.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-septembrie 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna septembrie 2014 s-au cifrat la 184,9 mil. dolari SUA, cu 4,9% mai mult faţă de luna precedentă şi cu 6,2% mai puţin — comparativ cu luna septembrie 2013.

La 8 aprilie 2010, prin Hotărârea Guvernului nr. 243, a fost stabilit termenul limită de comercializare a mărfurilor indigene şi de import marcate cu „Timbru de acciz. Marcă comercială de stat” și „Timbru de acciz” puse în circulație de la 1 iulie 2008 și, respectiv, de la 1 aprilie 2005, și anume 1 ianuarie 2011.

Astăzi, 15 august a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 238 — 246 din 15.08.2014 Hotărîrea de Guvern nr. 647 din 07 august 2014 privind punerea în aplicare a prevederilor Secţiunii a 271 Proceduri simplificate de vămuire şi Secţiunii a 281 Agentul economic autorizat din Codul vamal al Republicii Moldova. Prin urmare, agenţii economici în termen de 60 de zile se vor putea racorda la noile prevederi ale Hotărîrea de Guvern nr. 647 din 07 august 2014 privind punerea în aplicare a prevederilor Secţiunii a 271 Proceduri simplificate de vămuire şi Secţiunii a 281 Agentul economic autorizat din Codul vamal al Republicii Moldova, prin depunerea unei cereri în adresa Serviciului Vamal.

Referindu-ne la obligaţiile privind T.V.A., este de menţionat că, în temeiul art. 93 pct. 15) din CF, locul livrării serviciilor reprezintă locul efectuării livrării, determinat conform regulilor stabilite în art. 111 din CF.

A trecut prima săptămînă de aplicare a prevederilor Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Comprehensiv, parte a Acordului de Asociere semnat între RM și UE. Potrivit viceministrului economiei Octavian Calmîc, deși aplicarea prevederilor Acordului este provizorie, producătorii locali beneficiază de deschidere totală la exportul pe piața țărilor UE.

Autorităţile Republicii Moldova trebuie să ajusteze circa 300 de acte normative pentru a putea aplica pe deplin prevederile Acordului de Asociere cu Uniune Europeană, a declarat vice-ministrul economiei, Octavian Calmâc, în cadrul unui club de presă organizat acum o zi, scrie IPN.

Activitatea de comerţ exterior a Republicii Moldova în ianuarie-august 20141),2) Biroul Naţional de Statistică relatează că, exporturile de mărfuri realizate în luna august 2014 s-au cifrat la 176,2 mil. dolari SUA, cu 13,8% mai putin faţă de luna precedentă şi cu 13,1% — comparativ cu luna august 2013.

În conformitate cu prevederile Legii cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23.09.2010, produsele şi serviciile se comercializează pe teritoriul Republicii Moldova la preţuri libere de vînzare, cu excepţia preţurilor/tarifelor reglementate de către stat. Preţul la comercializarea produselor/serviciilor social importante de primă necesitate, a căror listă reflectă comportamentul consumatorilor din păturile social vulnerabile, se aprobă de către Guvern şi se reglementează prin limitarea rentabilităţii la producere şi/sau a adaosului comercial la vînzarea acestora.