Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.

Obiectul acestui articol îl constituie evenimentele (operațiunile economice) care au loc după perioada de raportare (datei raportării), indiferent dacă acestea sunt favorabile sau nefavorabile. Evenimentele apărute în perioada între data raportării și data semnării situațiilor financiare ar putea furniza informații suplimentare referitoare la perioada de raportare față de cele cunoscute la data închiderii bilanțului contabil. Aceste evenimente trebuie să constituie obiectul unei analize contabile conforme Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC), pe motiv că evenimentele ulterioare ar putea modifica situațiile financiare pentru perioada de raportare precedentă celei în care acestea efectiv au avut loc.

În trimestrul I al anului curent, Agenția Protecția Consumatorilor și Supravegherea Pieței a efectuat 96 de controale din cele 101 planificate cu grad înalt de risc în domeniul de competență metrologit și supraveghere a pieței privind produsele nealimentare, potrivit informației   cu privire la realizarea Planului anual de acțiuni al Agenției.   Ca rezultat al verificărilor, în cadrul a 53 de controale (55% din total) au fost depistate neconformități. Pentru 47 de controale au fost aplicate măsuri juridice și înaintate recomandări pentru înlăturarea neregulilor stabilite, iar în cazul a 6 verificări încălcările au fost soluționate în timpul controalelor.

În acest articol ne propunem să analizăm modificările normative recente, adoptate prin Legea nr. 35 din 13.03.2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecționarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracționale) (în continuare – Legea nr. 35/2025), care a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 143, art. 139) din 19.03.2025. Scopul principal urmărit prin adoptarea modificărilor respective este

Inspectoratul de stat al muncii (ISM) a efectuat în lunile ianuarie-aprilie ale anul curent 684 controale privind respectarea prevederilor legislației în domeniul muncii și securității în muncă. Conform datelor publicate, în cadrul a 626 din numărul total al verificărilor a fost examinată respectarea legislației în domeniul raporturilor de muncă, în 45 de cazuri – a securității și sănătății în muncă, iar 13 controale au fost mixte.   În rezultatul verificărilor efectuate de către inspectorii ISM în perioada de referință au fost înregistrate 4379 încălcări, inclusiv în domeniul raporturilor de muncă – 4097, iar la capitolul securității și sănătății în muncă – 282. 

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Banca Națională a Moldovei propune revizuirea Regulamentului privind tranzacţiile băncii cu persoanele sale afiliate (Regulament), aprobat prin Hotărârea Consiliului de administrație al BNM nr.240/2013, cu scopul de a înlătura deficiențele de aplicare și interpretare a prevederilor Regulamentului.   În acest sens, urmare a propunerilor comunității bancare, a fost elaborat și propus pentru consultări publice proiectul Hotărârii Comitetului executiv al BNM pentru modificarea Regulamentului. Inițiativa prevede revizuirea şi completarea listei tranzacțiilor/operațiunilor exceptate, care nu se vor considera tranzacții cu persoanele afiliate, deoarece conform naturii acestea reprezintă servicii de intermediere acordate de către bănci şi/sau sunt tranzacții/operațiuni care rezultă din tranzacțiile/obligațiunile contractuale încheiate cu persoanele afiliate.

Serviciul Fiscal de Stat informează despre inițierea procedurii de anulare a sumelor plătite în plus, a căror termen de prescripție a expirat. Potrivit Codului fiscal, contribuabilii sunt în drept să solicite compensarea ori restituirea sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite, prin depunerea cererii respective în termen de 6 ani din data efectuării și/sau apariției lor. Sumele plătite în plus şi sumele care urmează a fi restituite, care nu au fost solicitate în termenul nominalizat, urmează a fi anulate.

Prevederile art. 4 al Legii nr. 135/2007 privind societăţile cu răspundere limitată stabilesc expres că, societatea are sediu, care se indică în actul de constituire. Orice schimbare a sediului societăţii va fi menţionată în actul de constituire şi înregistrată în Registrul de stat al persoanelor juridice. Totodată, adresa juridică a societăţii este adresa sediului ei. Societatea poate avea şi alte adrese poştale.   Societatea păstrează documentele1 prevăzute la art. 10 alin. (1) la sediul societăţii.  

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Începând cu data de 01 ianuarie 2025 intră în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind impozitul pe venit, taxa pe valoare adăugată, accize, impozite și taxe locale, precizează Serviciul Fiscal de Stat.

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

În bugetul asigurărilor sociale de stat în primele cinci luni ale anului curent au fost acumulate venituri în sumă totală de 12171,1 mil. lei, sau 45,9% din planul anual stabilit de 26400,5 mil. lei. Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat Raportul operativ privind BASS. Potrivit acestuia, contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii au fost acumulate în sumă de 6220,7 mil. lei sau 41,3% din suma anuală aprobată (15080,1 mil. lei). Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2020, suma CAS acumulată în perioada de raportare este creştere cu 720,1 mil. lei sau cu 13,1%.  

În următoarele două săptămâni Ministerul Finanțelor și Serviciul Fiscal de Stat vor efectua un șir de vizite de lucru în teritoriu pentru a discuta cu conducerea autorităților publice locale mai multe subiecte legate de implementarea Legii nr. 270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, dar și despre efectele asupra sustenabilității bugetar-fiscale a APL a reformei fiscale, lansate de Guvern la 1 octombrie 2018. Prima întrunire a avut loc sâmbătă, 18 mai curent, la Edineț, unde Ion Chicu, ministrul Finanțelor împreună cu o echipă de specialiști din cadrul instituției, și directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, au avut o întrevedere cu reprezentanții APL din raion.

În anul 2022, termenul-limită de prezentare de către contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) pentru perioada fiscală 2021 este data de 3 mai. Tradițional, publicația noastră vine în sprijinul cetățenilor cu recapitularea elementelor de bază ce țin de prezentarea CET18, oferind răspunsuri la unele întrebări.   Cine are obligația de a prezenta Declarația CET18?  

Veniturile acumulate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public național (BPN) în primele zece luni ale anului 2018 au crescut, comparativ cu perioada similară a anului 2017, cu 14,9 %. Astfel, în perioada de referință au fost înregistrate încasări în sumă de 30,4 mld. lei. În raport cu perioada similară a anului precedent, s-a înregistrat o creştere de patru mld. lei. Pe componentele bugetului public național au fost înregistrate următoarele rezultate. La bugetul de stat, pe parcursul celor zece luni expirate ale anului curent, au fost încasate 13,6 mld. lei,

Prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48 din 12 martie 2021 publicat vineri, 19 martie, în „MO”, au fost introduse modificări la Indicațiile metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător, aprobate prin Ordinul nr.118/2013 al Ministerului Finanțelor.   Documentul a intrat în vigoare și prevede substituirea unor noțiunii: „Sistem contabil în partidă simplă” cu „Contabilitate în partidă simplă – reflectarea unilaterală a faptelor economice, conform metodei „intrare – ieşire”, fără aplicarea conturilor contabile şi fără întocmirea situaţiilor financiare”; „Metodă de casă”

În anul 2020 în Republica Moldova erau înregistrați 2928 titulari de licență, iar din numărul total de licențe valabile 72% au fost eliberate pentru șapte genuri de activitate: cu metale preţioase –  pentru 455 entități; de utilizare a canalelor sau frecvenţelor radio şi/sau serviciilor de comunicaţii electronice – 417; pentru activitate farmaceutică – 356; pentru unităţile de schimb valutar – 304. Totodată, 229 acte permisive au fost valabile pentru activitatea asociațiilor de economii și împrumut, 202 – pentru importul și comercializarea cu amănuntul a carburanților, iar 137 – pentru producţia alcoolică autohtonă.  

Guvernul, în contextul punerii în aplicare a prevederilor politicii fiscale şi vamale pentru anul curent, a aprobat, prin HG nr. 311/2023,