Rezidenții parcurilor IT se confruntă cu o serie de probleme de ordin fiscal și de ținere a evidenței contabile. Soluții pentru unele dintre acestea au fost propuse în cadrul seminarului intitulat ”Greșelile tipice în evidența contabilă a rezidenților pacurilor IT", organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști în colaborare cu ATA Consult SRL, fiind oferite de inspectorul principal din cadrul Direcției metodologia impozitelor şi taxelor, Serviciul Fiscal de Stat, Irina Trocin. Un aspect care necesită claritate pentru rezidenții parcului IT este dacă angajații aflați în concediu din cont propriu pe parcursul unei luni calendaristice complete sunt incluși în numărul de personal la determinarea impozitului unic.

Angajatorul unei companii a încheiat un contract de asigurare benevolă de accidente de muncă a angajaților conform listei aprobate de către acesta. Va constitui această primă de asigurare drept facilitate impozabilă acordată de către angajator în folosul angajaților? Se admit spre deducere cheltuielile date? Totodată, în cazul în care angajatul va primi o despăgubire de asigurare ca rezultat al producerii unui accident de muncă, aceasta va fi calificată drept sursă de venit ce urmează a fi declarată?

Conform codului 69.20 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CAEM-2), aprobat prin Ordinul nr.28 din 07 mai 2019 a Biroului Naţional de Statistică al Republicii Moldova, pus în aplicare de la 07 mai 2019, “Activitatea de contabilitate şi audit financiar; consultanţă în domeniul fiscal” include:

Fie că este stabilit de lege, act judecătoresc sau de contractul dintre părți, de respectarea termenului depinde realizarea dreptului sau executarea corespunzătoare a obligației. În continuare vom prezenta principiile generale și regulile prevăzute de lege care urmează a fi respectate la calcularea termenelor.

Persoanele afiliate vor fi obligate să încheie tranzacții cu respectarea principiului lungimii brațului, potrivit căruia condițiile, regulile, metodele stabilite sau impuse de formare a prețurilor în cadrul tranzacțiilor între persoanele afiliate nu trebuie să difere de tranzacțiile care ar fi existat între persoane independente

Agentul economic achiziționează, pe 20 decembrie 2019, marfă de la o persoană fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător. Conform clauzelor contractuale plata se va efectua cel târziu peste 30 zile. Achitarea a avut loc pe 10 ianuarie 2020. Când urmează a fi întocmit actul de achiziție a mărfurilor (în momentul achiziției sau achitării)? Cum urmează a fi efectuată reținerea la sursa de plată?

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

Orice contribuabil trebuie să-și cunoască atât drepturile și obligaţiile, cât și consecinţele cu care ar putea să se confrunte în caz de nerespectare a legislaţiei în vigoare. Respectiv, politica de asistenţă a SFS se referă la acţiuni de promovare şi sporire a gradului de conformare fiscală și de popularizare a legislaţiei fiscale în rândurile contribuabililor.   În acest sens, autoritatea fiscală pune la dispoziție Ghidul contribuabilului începător, ce oferă o prezentare generală privind aspectele fiscale în desfășurarea activităţii de întreprinzător, precum și oferă cunoștințe de bază în domeniul fiscal, oferind un suport important pentru inițierea unei afaceri.

În concordanță cu art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale.    Potrivit art. 7 alin. (5) din Codul fiscal, întru executarea prevederilor art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier, a impozitului pe venit stabilit conform cap.71 titlul II şi a impozitului unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei).

Care este regimul de impozitare a venitului obţinut din pariuri sportive ca o formă a jocurilor de noroc în anul 2020? Din start menționăm că, modul de organizare şi desfăşurare a activităţilor din domeniul jocurilor de noroc este reglementat prin Legea nr.291 cu privire la organizarea şi desfăşurarea jocurilor de noroc1.

Întreprindere cu statut de monopol fiscal se va considera întreprinderea căreia Guvernul i-a atribuit respectivul statut. La rândul său, statutul oferă dreptul exclusiv doar pentru activitatea economică aferentă bunurilor, serviciilor, grupurilor de bunuri sau grupurilor de servicii definite de Executiv la momentul atribuirii statutului de monopol fiscal întreprinderii respective.   Ministerul Economiei propune pentru consultări publice proiectul legii pentru modificarea Legii nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.

Transmiterea de mijloace bănești și de alte mijloace materiale, acordarea de asistență sub orice altă formă persoanelor juridice care urmăresc obținerea de profit, donațiile și contribuțiile în beneficiul partidelor politice și altor organizații social-politice nu sunt activități filantropice și sponsorizări. Nu constituie activitate de filantropie și de sponsorizare nici acordarea reciprocă de mijloace financiare și materiale între persoane fizice sau juridice, prevede proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.1420/2002 cu privire la filantropie și sponsorizare. Acesta are drept scop actualizarea cadrului normativ și simplificarea regimului juridic al acestor activități, a fost aprobat de Parlament în lectură finală, cu... voturi.  

Până pe data de 21 aprilie 2022 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și sugestiilor pentru elaborarea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind implementarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, în vederea realizării prevederilor Legii nr.45/2022 pentru ratificarea Acordului menționat. Autoritatea a plasat anunțul cu privire la elaborarea proiectului și studiului de cercetare.   Propunerile și comentariile pot fi expediate în adresa persoanei responsabile: Melnic Iulia ( Șef Secție impozite directe, Direcția politici fiscale și vamale ), număr de telefon 022 26 27 88 /  Email:  iulia.melnic@mf.gov.md.  

Potrivit pct. 11 spct.19) din Instrucțiunea privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118/2017 (în continuare – OMF nr. 118/2017), în cazul tranzacţiilor efectuate în conformitate cu prevederile art. 95 alin. (1) lit. e) şi lit. f) din Codul fiscal (în continuare - CF), în col. 10.9 „Altă informaţie”, se indică menţiunea „Taxare inversă”.

Raporturile de muncă ar trebui să fie formalizate în scris, însă, în practică, apar frecvent situații în care angajatul își îndeplinește atribuțiile fără un contract de muncă oficial. În astfel de cazuri, dovedirea faptului angajării devine complicată, mai ales dacă angajatorul neagă existența raportului de muncă. Existența unor înțelegeri informale, a unor

Întreprinderea „X” SRL, care este subiect al ÎMM (se impozitează conform cap. 71 din titlul II al CF), a vândut o parte (30% cu 30 000 lei) din cota-parte deținută în capitalul social al întreprinderii „Z” în decembrie 2019 și o parte (15% cu 15 000 lei) în ianuarie 2020 persoanei fizice „Y”, însă achitarea va fi efectuată conform condițiilor contractuale către 30 iunie 2020. În acest context, cum se va impozita venitul dat la întreprinderea „X”?

Conform prevederilor art. 18 lit. h) din Codul fiscal, venitul achitat sub formă de royalty (redevențe) este stabilit ca sursă de venit impozabilă. În scopuri fiscale noțiunea de royalty este stabilită în art.12 pct.1) din Codul fiscal.  Impozitarea veniturilor sub formă de royalty (redevențe) achitate persoanelor fizice se efectuează prin reținerea finală a impozitului în mărimea stabilită, conform prevederilor art. 901 alin. (31) din Codul

Este obligat contribuabilul, rezident al parcului pentru tehnologii informaționale, să efectueze recalculul impozitului pe venit al angajaților, prin excluderea sumei scutirilor de care aceștia au beneficiat până la tranziția la regimul special sau excluderea scutirilor se va asigura prin depunerea de către angajat a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit?

În cadrul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020, în legislația fiscală națională sunt prevăzute norme noi de impozitare cu TVA a serviciilor electronice livrate persoanelor fizice rezidente de către companiile străine nerezidente ce desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizator-juridice în Republica Moldova. În scopul impozitării cu TVA a serviciilor prestate persoanelor fizice, proiectul de lege prevede o modalitate specială de înregistrare a companiilor străine la Serviciul Fiscal de Stat prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.În Codul fiscal va fi introducă o noțiune nouă referitoare la înregistrarea ca plătitor al TVA a companiilor nerezidente. Pentru înregistrare este necesar, utilizând serviciul electronic ,,e-Commerce-VAT”, plasat pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat al Republicii Moldova, să fie depusă cererea, cu anexarea copiei documentului din țara nerezidentului care confirmă înregistrarea și statutul juridic al acestuia. După înregistrare,prezentarea informației privind volumele impozabile cu TVA și impozitul datorat spre plată în bugetul Republicii Moldova, precum și schimbul de informații dintre autoritatea fiscală și contribuabil se va efectua în format electronic prin intermediul serviciului electronic ,,e-Commerce-VAT”.

Dacă în ultima perioadă de timp v-a apărut întrebarea ce ține de impactul fiscal asupra operațiunii economice de achitare a dividendelor către persoanele juridice și persoanele fizice (atât rezidenți, cât și nerezidenți ai Republicii Moldova), vă propunem să consultați articolul „Dividende: regimul fiscal” ce va apărea în ediția revistei „monitorul fiscal FISC.md” din luna curentă.   Autorul nostru fidel Victoria Belous analizează subiectul sub diferite aspecte, expunându-se asupra unor situații:   Dividende achitate persoanelor juridice și fizice rezidente ale RM; Profitul repartizat fondatorului întreprinzătorului individual se impozitează sau nu similar dividendelor?