Sectorul plantelor etero-oleaginoase reprezintă a parte componentă a sectorului pomicol autohton. Acesta, prin definiție, în opinia autorilor, este unul de perspectivă cu un nivel sporit de profitabilitate, deoarece există un istoric și experiență înregistrată în domeniul respectiv, produsele obținute se bucură de mare interes pe piețele regionale și internaționale, factorii pedoclimaterici și de producere sunt favorabili, iar susținerea din partea autorităților și donatorilor facilitează dezvoltarea lui durabilă

În primele două luni ale anului 2022 încasările în bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 7,5 mld. lei, ceea ce denotă o creștere de 870,9 mil. lei sau cu 13,2 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat (BS), au fost încasate peste 3,1 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 328,3 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere cu 11,8 %. 

Prețurile producătorului în industrie în luna august curent au rămas la nivelul lunii iulie 2021, fiind în creștere față de august 2020 cu 7,6%, iar în comparație cu luna decembrie 2020 – cu 5,7%, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în luna precedentă în industria prelucrătoare prețurile producătorului nu s-au schimbat comparative cu luna iulie, iar față de august 2020 au crescut cu 8,3%, în timp ce în industria extractivă prețurile s-au micșorat față de iulie curent cu 0,3%,

Agricultura reprezintă sectorul economiei naționale cel mai vulnerabil și expus riscurilor naturale/schimbărilor climatice, crizelor energetică și regională. Factorul principal ce determină mărimea, calitatea și stabilitatea producției agricole în RM îl constituie condițiile agro-climaterice

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 12 luni ale anului 2021 47,3 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 6,7 mld. lei sau cu 16,7 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Instituirea mecanismului automatizat de subvenționarea a creșterii salariale drept măsură de suport pentru contracararea erodării venitului salarial și al acoperirii sociale ale angajaților din sectorul real al economiei este scopul proiectului de lege elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, care a fost inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat și urmează a fi înaintat pentru consultări publice.

În anul curent Serviciul Fiscal de Stat operează cu cu opt categorii de riscuri, care au fost înregistrate în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. Activitățile economice au fost evaluate prin prisma acestora și impactului neconformării asupra veniturilor bugetului public național administrate de SFS, fiind stabilite prioritățile de monitorizare pentru anul 2023.

Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit 4,0 mld. lei în prima lună a anului 2022, ceea ce denotă o creștere de 532,0 mil. lei sau cu 15,5 % în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, la bugetul de stat (BS), în anul 2022 s-au încasat peste 1,7 mld. lei, ceea ce constituie cu circa 186,0 mil. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, sau o creștere de 11,8 %. 

Săptămâna trecută, Guvernul a anunțat lansarea începând cu 1 iunie 2023 a unui nou Program guvernamental de suport a antreprenoriatului și stimularea investițiilor inovaționale, întitulat generic Programul ”373” , elaborat de către Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și care va fi implementat de către Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

Cum a fost menționat în articolele publicate anterior în revista „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 5 (75) și nr. 6 (76), anul 2022), asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) întocmesc și prezintă situațiile financiare, rapoartele specifice și Notele la situațiile financiare, care cuprind anexele și nota explicativă conform Legii contabilității și raportării financiare nr.

Care sunt aspectele contabile, fiscale și vamale, la primirea de către o întreprindere de stat (municipală) neplătitoare de TVA, cu titlul gratuit, a unui activ nematerial de la persoana juridică nerezident (un soft - program informațional), ce va fi instalat la distantă ( prin internet)?

Parlamentul a aprobat cu 59 de voturi în prima lectură proiectul de lege ce are ca scop asigurarea cadrului legal pentru informarea corectă a consumatorului despre ofertele de credite lansate. Acesta prevede obligativitatea de a afișa  dobânda anuala efectivă în cadrul publicității creditelor, mărimea literelor și cifrelor fiind cel puțin de trei ori mai mare decât mărimea literelor restului textului.   În același timp, se propune reglementarea plăților aferente creditelor (dobânzi, comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de plăți) în scopul protejării atât a consumatorilor, cât și a sistemului bancar.

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) activează în conformitate cu Legea asociațiilor de economii și împrumut nr. 139/2007 (în continuare – Legea nr. 139/2007). Ele sunt definite ca organizații necomerciale, cu un statut juridic special, create de către persoane fizice

Veniturile în bugetul public național administrate de Serviciul Fiscal de Stat au constituit în 11 luni ale anului curent 42,0 mld. lei, ceea ce denotă o creștere cu peste 6,1 mld lei sau cu 17,3 % în raport cu perioada similară a anului precedent.   Astfel, în bugetul de stat au fost încasate 17,7 mld. lei, ceea ce constituie cu 2,7 mld. lei mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sau o creștere cu 18,1 %.   

Entitățile autohtone, în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC) și art. 22 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (în continuare – Legea nr. 287/2017), sunt obligate să prezinte nota explicativă (ca parte componentă a situațiilor financiare), iar entitățile mijlocii, entitățile

În primele patru luni ale anului curent producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului 2021, creșterea fiind generată de majorarea producției în industria extractivă (+8,9%) și în industria prelucrătoare (+2,5

Volumul activelor oficiale de rezervă, la situația din 31 ianuarie anul curent, a depășit $3,78 mld., fiind în descreștere în comparație cu indicatorul înregistrat la finele anului 2021 cu $117,51 mil. (la 31 decembrie rezervele au însumat $3,9 mld.), comunică Banca Națională a Moldovei.   Diminuarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de intervențiile nete pe piața valutară internă sub formă de vânzări de valută, care în prima lună a anului 2022 au constituit $111,38 mil. Situația a fost influențată și de deprecierea cursurilor de schimb ale valutelor componente ale rezervelor valutare în raport cu dolarul SUA, fapt ce a condiționat scăderea volumului activelor de rezervă cu $13,77 mil.  

Veniturile lunare disponibile ale populației în anul 2021 în medie per persoană au constituit 3510,1 lei, fiind în creștere cu 13,4% față de anul 2020. În termeni reali, cu ajustarea la indicele mediu anual al prețurilor de consum, indicatorul a înregistrat o creștere de 7,8%, denotă datele din Cercetarea bugetelor gospodăriilor casnice (CBGC) realizată de Biroul Național de Statistică.   Potrivit datelor publicate, câștigurile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit a populației, cu o pondere de 50,8% în veniturile totale, care s-a majorat anul trecut cu 0,6 p.p. în raport cu anul precedent. A doua după importanță sursă de venit au fost prestațiile sociale,

Conform datelor preliminare prezentate de Biroul Național de Statistică (BNS), Produsul Intern Brut al Moldovei în anul 2021 a constituit în prețuri curente (de piață) 241,9 mld. lei, majorându-se comparativ cu anul 2020, în termeni reali, cu 13,9% pe fundalul reducerii indicatorului în anul 2020 față de anul 2019 cu 8,3%. Astfel, în comparație cu nivelul anului pre-criză (2019), PIB-ul în anul precedent s-a majorat cu 4,5% în termeni reali.   La creșterea PIB în anul 2021 au contribuit agricultura, silvicultura şi pescuitul cu ponderea de 10,4% la formarea PIB; comerțul cu ridicata – cu 8,2%; transporturile și depozitarea – cu 4,2%; informațiile și comunicațiile – cu 5,5%; producția și furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – cu 2,1%; arta, activități de recreere și de agrement – cu 1%.

Forța de muncă (populația activă) a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, în lunile ianuarie-martie 2022 a sporit cu 2,4% față de aceeași perioadă ain anul precedent și a constituit 854,2 mii persoane. Conform datelor publicate de Biroului Național de Statistică, ponderea bărbaților a fost mai înaltă în comparație cu cea a femeilor și a constituit 51,9% în raport cu 48,1%. Totodată, ponderea persoanelor economic active din mediul rural a fost mai mare decât cea din mediul urban: 52,7% și, respectiv, 47,3%.   La situația din 31 martie numărul populaţiei ocupate a atins 828,5 mii persoane, fiind în creștere cu 3,8% față de trimestrul I/2021 (798,1 mii). Ca și în cazul populației economic active, ponderea bărbaților este mai mare față de cea a femeilor (51,4% vs 48,6%),