Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

 Salariaţii cu obligaţii familiale nu pot renunţa la drepturile ce le sunt recunoscute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă în legătură cu maternitatea și paternitatea. Orice înţelegere prin care se urmăreşte renunţarea salariatului la drepturile sale de muncă sau limitarea acestora este nulă.

Amintim contribuabililor că la 31 martie expiră termenul de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă cu reducerile prevăzute de legislația în vigoare. Compania Națională de Asigurări medicale vine cu răspunsul la 10 întrebări utile pentru persoanele obligate să se asigure în mod individual în anul 2021.   1. Cine are obligaţia de a achita prima de asigurare în sumă fixă?   În sistemul AOAM asiguratul este persoana fizică obligată prin lege să asigure riscul propriu de a se îmbolnăvi, care face parte din următoarele categorii de plătitori:

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(l) lit.c) şi alin.(2) din Codul civil, asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societăţii (dividend), proporţională participaţiunii la capitalul social, în condiţiile stabilite de lege şi actul de constituire.                    Actul de constituire poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului societăţii sau a activelor decît cea indicată la alin.(l), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate şi nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.         

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

Proiectul de lege privind instituirea unor măsuri ce vizează amânarea rambursării creditelor și altor plăți aferente contractate de persoanele fizice de la organizațiile de creditare nebancare (OCN) a primit aviz pozitiv în cadrul ședinței Comisiei parlamentare mediu și dezvoltare regională.   Documentul prevede suspendarea cu până la 6 luni a obligației de plată a ratelor scadente aferente creditelor nebancare, reprezentând corpul creditului, dobânzile, comisioanele și alte plăți aferente, acordate persoanelor fizice de către OCN până la intrarea în vigoare a documentului.

Termenul de stocare a informațiilor utilizate în cadrul comerțului electronic sunt similare celor ținute pe suport de hârtie. În cazul în care legislația nu prevede expres termenul de stocare a datelor, operatorul prin decizia motivată stabilește termenul de ținere a acestor informații, se spune în proiectul legii pentru modificarea unor acte normative, înregistrat în Parlament cu titlu de inițiativă legislativă, prin care este propusă și modificarea unor prevederi din Legea nr.284/2004 privind comerțul electronic ce țin de protecţia datelor cu caracter personal.   Astfel, redacția citată supra este prevăzută pentru alin.3 al art.10, care la momentul actual stabilește că,

Până la data de 29 iulie 2024, administratorii asociațiilor de proprietari ai locuințelor privatizate (APLP), asociațiilor de coproprietari în condominiu (ACC) și a cooperativelor de construcție a locuințelor (CCL) trebuie să se prezinte la organul înregistrării de stat din cadrul centrelor

În conformitate cu art.1011 din Codul fiscal nr.1163/1997:   - procesul de restituire a sumei TVA la investiţii (cheltuieli) capitale se extinde asupra subiecţilor impozabili care, începînd cu 1 ianuarie 2012, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale, cu excepţia investiţiilor (cheltuielilor) capitale în clădiri şi în mijloace de transport (de la poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333), şi sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA (alin.1);

Astăzi,1 martie 2021, Agenţia Servicii Publice lansează primului centru destinat deservirii mediului de afaceri - Centrul multifuncțional nr.5, cu sediul în mun. Chișinău, str. Alexandru cel Bun, nr.56. În cadrul oficiului  vor fi deservite persoanele juridice,  autoritățile publice centrale și locale din mun. Chișinău, precum și persoanele fizice.   Conform informației prezentate de ASP, persoanele juridice, întreprinzătorii individuali și persoanele fizice abilitate prin lege să îndeplinească un serviciu de interes public, în cadrul Centrului vor putea obține:  

În conformitate cu prevederile art.104 lit.c1 din Codul fiscal, se scutește de T.V.A. cu drept de deducere importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate: – proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” vine cu sinteza modificărilor operate în domeniul taxelor locale aferente anului curent, scopul acestui articol fiind simplificarea luării deciziilor de către autoritățile administrației publice locale, dar și precizarea unor aspecte ce țin de achitarea taxelor de către persoanele fizice și persoanele juridice.   Modificările și completările operate în titlul VI din Codul fiscal   Art. 282 al CF În rezultatul modificărilor operate, începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2021, subiecții impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare nu mai pot beneficia de dreptul la o reducere cu 15% a sumei impozitului ce urmează a fi achitat.

Proiectul legii ce se referă la politica fiscală și vamală pentru anul viitor prevede plafonarea taxelor locale și reglementarea acestora pe termen mediu (3 ani), cu majorarea anuală în mărimea ratei inflației.     În nota informativă a documentului este menționat faptul că autonomia locală este unul din principiile de bază ale administrării publice locale, fiind garantată atât de legislația națională, cât și de cea internațională. Totuși, aceasta nu restricționează stabilirea prin lege a unor limite maxime pentru cotele taxelor locale. Atât Constituția Republicii Moldova, cât și Carta Europeană a Autonomiei Locale, prevăd stabilirea cotelor taxelor locale de către autoritățile APL în limitele legii.  

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

În conformitate cu prevederile art.254 alin.(1) lit.c) și alin.(2) din Codul civil,  asociatul societăţii comerciale are dreptul să primească o cotă-parte din profitul societății (dividend), proporțională participațiunii la capitalul social, în condițiile stabilite de lege și actul de constituire. Acesta poate prevedea şi o altă modalitate de repartizare a profitului societăţii sau a activelor decât cea indicată la alin.(1), dar nimeni nu poate avea dreptul la întregul profit realizat de societate şi nici nu poate fi absolvit de pierderile suferite de ea.

La situația din 1 martie 2021, doar 17,9 mii subiecți ai declarării de avere și interese personale (inclusiv la angajare, eliberare din funcție sau repetitive) din numărul total de circa 60 de mii au depus declarația. Autoritatea Națională de Integritate (ANI) reamintește termenul-limită de depunere a acesteia expiră pe data de 31 martie și, pentru a evita suprasolicitarea sistemului în ultimele zile de depunere, atenționează toți funcționarii publici și persoanele cu funcție de demnitate publică să se responsabilizeze.     Totodată, autoritatea solicită conducătorilor instituțiilor publice să acorde angajaților săi informațiile privind veniturile salariale din anul precedent.

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 decembrie 2020, a fost publicată Legea nr. 231 din 16 decembrie 2020 pentru modificarea Legii nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii. Astfel, se stabilește vârsta standard de pensionare de 62 de ani pentru bărbați și de 57 de ani pentru femei. Totodată, femeile care au născut și au educat până la vârsta de 8 ani cinci și mai mulți copii, vor obține dreptul de pensionare la vârsta de 54 ani.   De asemenea, pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții deosebite de muncă cel puțin 10 ani compleți, vârsta standard de pensionare se diminuează cu perioada de la 5 ani până la 10 ani, în funcție de stagiu.

Începând cu 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru femei va fi stabilită la 57 ani, iar în cazul bărbaților – 62 de ani. Parlamentul a aprobat astăzi în două lecturi proiectul de lege prin care se propune revenirea la vârsta standard de pensionare.   Totodată, proiectul mai prevede că vârsta de pensionare a femeilor care au născut și educat până la vârsta de 8 ani 5 și mai mulți copii va fi de 54 ani.   Pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții deosebite de muncă cel puțin 10 ani compleți, vârsta standard de pensionare se diminuează cu perioada de la 5 ani până la 9 ani și 6 luni, în funcție de stagiu.

La cererea scrisă a salariatului care a prestat munca în zi de sărbătoare nelucrătoare, angajatorul poate (este în drept, dar nu este obligat) să-i acorde o altă zi liberă care nu va fi retribuită. În tabelul de mai jos găsiţi normele juridice în vigoare cu privire la garanţiile acordate salariaţilor pentru munca prestată în zilele de sărbătoare nelucrătoare. Pentru încălcarea cerințelor legale privind efectuarea muncii în zilele de sărbătoare nelucrătoare poate fi aplicată sancţiunea sub formă de amendă în cazurile şi în limitele prevăzute de legislaţie.

Raporturile comerciale dintre întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale și instituțiile/organizațiile care își exercită activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale bugetelor locale nu vor mai fi reglementate de o lege specială.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 21 ianuarie curent a fost inclus proiectul privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă și canalizare în sistemul bugetar în contextul  aplicării prevederilor Legii nr.181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale și a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice.