Agentul economic – subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM) a decis să înceteze activitatea. Dat fiind faptul că situația  financiară pentru anul de gestiune permite repartizarea profitului nerepartizat pentru anul 2021,  sub formă de dividende, acestea au fost repartizate în conformitate cu decizia adunării generale a  acționarilor. Concomitent, au fost realizate bunurile  imobile ce le deținea entitatea. Urmează acestea a  fi incluse în obiectul impunerii în condițiile în care  comercializarea bunurilor nu constituie o activitate de bază a subiectului? Care declarație urmează a fi depusă, dat fiind faptul că formularul SIMM20  nu permite reflectarea cheltuielilor și veniturilor  obținute în proces de lichidare?

În contabilitatea financiară veniturile și pierderile rezultate din operațiile de ieșire ale mijloacelor fixe se determină conform SNC „Imobilizări corporale și necorporale”.

Acordarea scutirilor de TVA fără drept de deducere aferente importului de materii prime, materiale și ambalaje de către producătorii autohtoni de medicamente va avea loc în baza autorizației de import eliberate de către Agenția Medicamentelor și Dispozitivelor Medicale, fără aplicarea unei liste suplimentare aprobate la nivel de hotărâre de Guvern. Potrivit proiectului de lege pentru modificarea unor acte normative, modificările propuse în Codul fiscal, Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal și Legea nr.1456/1993 cu privire la activitatea farmaceutică au drept scop eliminarea impedimentelor la importul mărfurilor enumerate supra, ceea ce va simplifica și va facilita importul acestora.  

Agentul economic întreprindere mică, care corespunde criteriilor stabilite prin art.5 alin.(1) din Legea cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii nr.179/2016, vrea să beneficieze de prevederile art.87 alin.(11) din Codul fiscal ce ține de amânarea achitării impozitului pe venit

Guvernul va stabili modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului Național de Mediu (la momentul de față – Fondul Ecologic Național), iar finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se vor realiza în baza principiilor eficienței, echității și egalității de tratament, durabilității și transparenței, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative inclus pe agenșa Parlamentului RM.   Documentul prevede expunerea în redacție nouă a capitolului VIII din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, conținutul căruia va fi extins de la patru la opt articole. Acesta va reglementa constituirea Fondului Național de Mediu (FNM) și sursele financiare de constituire

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,

Legea nr. 308/2017 cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului (în continuare - Legea nr. 308/2017) stabilește cadrul de reglementare privind măsurile de prevenire

Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a dispus relaxarea unor măsuri instituite anterior pentru prevenirea și controlul răspândirii Covid-19. Astfel, din 9 martie 2022:   unitățile de alimentație publică își vor organiza activitatea la capacitate maximă în spațiile exterioare și interioare, cu obligația ca toți clienții să prezinte certificatul COVID-19, la intrare în unitate, personalului desemnat de către administrator în acest sens; instituțiile de învățământ general, de învățământ profesional-tehnic și superior vor activa în regim obișnuit, cu prezența fizică, cu respectarea măsurilor de precauție în vigoare, conform instrucțiunilor aprobate prin hotărârile CNESP;

În conformitate cu definiția de la alin. (2) al art.261 al Codului fiscal sau conform Politicilor contabile a întreprinderilor de stat/ municipale, autorităților/instituțiilor publice la autogestiune și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public care aplică SNC sau IFRS, precum și modul de casare a bunurilor raportate la mijloace fixe, inclusiv a investițiilor capitale în active în curs de execuție a autorităților/ instituțiilor bugetare care aplică Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, entitățile vor stabili modul de trecere la pierderi a mijloacelor fixe.   În ședința de astăzi a Guvernului a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500/1998.

Fluxul de documente în raport cu notarii se efectuează în prezent exclusiv pe suport de hârtie, cu toate că legislația prevede utilizarea formei electronice pentru mai multe acte nu doar pentru desfășurarea activității economice, dar și pentru viața socială. Astfel, continuă să persiste practici în care autoritățile și notarii nu acceptă și nu emit documente electronice și nici nu operează cu dosare electronice, cu toate că un număr suficient de notari dețin semnături electronice și mijloace de comunicare electronică corespunzătoare.   Astăzi, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, s-a întrunit în ședință Consiliul consultativ pentru digitalizarea economiei – iConsiliu, fiind puse în discuție aspecte ce vizează digitalizarea activității notariale.

Legea nr. 379/2022 pentru modificarea Legii nr. 113/2010 privind executorii judecătorești are drept scop precizarea unor prevederi legislative, fiind operate modificări ce vizează modul și termenul de contestare a deciziilor colegiului disciplinar și a ordinului ministrului justiției de încetare și/sau de suspendare a activității executorului judecătoresc.

Prin contract de comodat o parte (comodant) se obligă să transmită cu titlu gratuit un bun în folosinţă celeilalte părţi (comodatar), iar aceasta se obligă să restituie bunul la expirarea termenului pentru care i-a fost dat (art. 1234 alin. (1) din Codul civil).

  În conformitate cu art. 101¹ alin. (1¹) din Codul fiscal, agenţii economici care sînt înregistraţi în calitate de plătitori de TVA şi care, începînd cu 1 mai 2015, efectuează investiţii (cheltuieli) capitale în clădiri de producţie (destinate producerii mărfurilor sau serviciilor) au dreptul la restituirea sumei TVA.       Totodată, reieșind din definiția noțiunii specificate la art. 93 pct. 18) din Codul fiscal, calificarea în calitate de investiții (cheltuieli) capitale este condiționată de următoarele:

Ne dorim și în continuare să fim suportul tău de încredere în aplicarea corectă a legislației și practicii fiscale, să îți oferim informații veridice, operative și calitative! Pentru a deveni mai buni pentru TINE avem nevoie tot de ajutorul TĂU! Accesează bannerul ”CHESTIONAR. Apreciază. Punctează” de pe pagina web www.monitorul.fisc.md. Completează chestionarul de evaluare a satisfacției clienților ce conține întrebări despre activitatea publicației și despre interacțiunea ta cu P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md”.

Astăzi, 15 aprilie 2022, prin derogare de la prevederile art.56 alin.2) din Legea nr.100/2018, intră în vigoare noile praguri stabilite pentru încălcările fiscale nesemnificative, acestea fiind majorate de 5 ori față de cele aplicate anterior. Legea nr. 70 din 24 martie 2022 pentru modificarea art. 231 (alin.4) din Codul fiscal a fost publicată în Monitorul Oficial.   Astfel, în cazul persoanelor fizice care nu desfăşoară activitate de întreprinzător va fi considerată nesemnificativă încălcarea fiscală dacă suma impozitului sau taxei constituie până la 500 de lei, iar în cazul persoanelor fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanelor juridice încălcarea se va lua în considerare dacă va depăși suma de 5000 lei,

Orice contribuabil trebuie să-și cunoască atât drepturile și obligaţiile, cât și consecinţele cu care ar putea să se confrunte în caz de nerespectare a legislaţiei în vigoare. Respectiv, politica de asistenţă a Serviciului Fiscal de Stat se referă la acţiuni de promovare şi sporire a gradului de conformare fiscală și de popularizare a legislaţiei fiscale în rândurile contribuabililor, în cadrul activităţii funcţionarului fiscal în sectorul de administrare fiscală.   În acest sens, autoritatea fiscală a publicat Ghidul contribuabilului începător, ce oferă o prezentare generală privind aspectele fiscale în desfășurarea activităţii de întreprinzător, precum și oferă cunoștințe de bază în domeniul fiscal, oferind un suport important pentru inițierea unei afaceri.

Pe pagina oficială a Curții de Conturi (în continuare - CC) au fost plasate Rapoartele anuale și de activitate ale Curții de Conturi pe anii 2020 și 2021, prezentate Parlamentului Republicii Moldova și audiate în cadrul ședinței Comisiei de control al finanțelor publice pe data de 15 februarie 2023. Urmare a examinării conținutului Rapoartelor de audit a CC, au fost selectate cele mai

Acest articol este destinat administratorilor și contabililor din sectorul organizațiilor non-guvernamentale (în continuare ONG), care nu au scopul obținerii profiturilor, dar înregistrează venituri din activități economice, efectuează import de servicii sau anumite procurări. Actualmente, Codul fiscal (CF) aprobat prin Legea nr. 1163-XIII din 24.04.1997 cu modificările ulterioare nu conține pentru organizațiile non-guvernamentale anumite prevederi sau facilități speciale aferente modului de înregistrare, declarare sau calculare a taxei pe valoarea adăugată (în continuare – TVA).

Din perspectiva politicilor de antreprenoriat, îndeosebi al micilor antreprenori, cerința față de fondator de a deține teren agricol la înregistrarea Gospodăriei Țărănești reprezintă o constrângere la inițierea sau transparentizarea afacerilor. Astfel, lotul pe lângă casă (din intravilan) reprezintă o resursă naturală, care poate fi utilizată de antreprenor în activitatea proprie, conform art.6 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, consideră Ministerul Economiei, care a inițiat procesul de elaborare a proiectului hotărârii Guvernului cu privire la modificarea și completarea unor acte normative.   Potrivit autorilor, din perspectiva reglementării afacerilor, existența cerinței privind deținerea terenului agricol în proprietate în Legea nr.1353/2000 și lipsa

În anul 2019 au fost acordate în leasing mijloace fixe în valoare de 1,8 mld. lei, cu 14,5% mai mult decât în anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, în anul precedent valoarea mijloacelor fixe oferite în leasing întreprinderilor şi organizațiilor reprezintă 846,5 mil. lei sau 46,7%, iar instituțiilor financiare – 5,7 mil. lei sau 0,3%. În același timp, valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing în străinătate a constituit 6,3 mil. lei. Valoarea mijloacelor fixe acordate în leasing persoanelor fizice a constituit 960,4 mil. lei sau 53% din totalul finanțării.