Încasările la bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat, conform informațiilor operative, au constituit circa 46,1 mld. lei în 8 luni ale anului 2024, ceea ce denotă o creștere de circa 4,9 mld. lei sau cu 12,0 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Biroul Național de Statistică a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Programului de lucrări statistice pentru anul 2025. Programul include lista lucrărilor și cercetărilor statistice care urmează a fi realizate de BNS pe parcursul anului 2025, dar și lucrările ce urmează a fi prezentate Biroului Național

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

Legislația în vigoare prevede că, Serviciul Fiscal de Stat perfectează materialele pentru a restitui contribuabilului suma plătită în plus şi dobânda calculată la această sumă (inclusiv mijloacele decontate ilicit de pe conturile contribuabilului conform dispoziţiilor SFS), în modul stabilit (art.11 alin.3 din Codul fiscal (CF)). Modul și termenele de calculare sunt indicate în art. 176 alin. (3) și (4) din CF1.   În sensul normelor precitate, este de înțeles că calculul dobânzii, pretinse spre încasare, urmează a fi prezentat de către contribuabilul organului cu atribuții de administrare fiscală, iar ultimul, la rândul său, verifică și, în cazul în care se aprobă de conducerea acestui organ, se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Serviciul Fiscal de Stat a desfășurat la data de 26 septembrie 2024 un nou seminar de instruire pentru contribuabili referitor la prețurile de transfer și criteriile legale aferente tranzacțiilor ce vor cădea sub incidența legislației prețurilor de transfer. Seminarul a fost moderat de către domnul Radu David, șef Direcție în cadrul Direcției generale expertiză juridică a SFS și expertul în impozitarea internațională din cadrul Biroului de asistență tehnică a Departamentului Trezoreriei SUA, dna Susan Stanley.

Conform Deciziei privind înregistrarea reorganizării prin absorbție, întreprinderea Z a fost absorbită de către întreprinderea Y. Cui îi revine obligația de stingere a obligațiilor fiscale și prezentarea dărilor de seamă?   Potrivit art. 204 alin. (1) din Codul civil (CC), persoana juridică se reorganizează prin fuziune (contopire și absorbție), dezmembrare (divizare și separare) sau transformare. Conform prevederilor art. 205 alin.(2) din CC, în cazul absorbției unei persoane juridice de către alta, drepturile și obligațiile persoanei juridice absorbite trec la persoana juridică absorbantă în conformitate cu actul de transmitere.   

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).

Este obligată Compania „X” să achite TVA la trecerea mărfurilor prin punctele interne de control, dacă TVA aferentă mărfurilor respective a fost achitată Companiei „Y” în baza facturii fiscale emise de aceasta?

 În perioada de prezentare de către contribuabili a declarațiilor cu privire la impozitul pe venit, considerăm necesar să reiterăm unele aspecte ce țin de perfectarea Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale – forma ONG17.   Astfel, legislația în vigoare stabilește că, din data înregistrării organizaţiei necomerciale1 (ONC) la Agenția Servicii Publice, organizația este scutită de plată impozitului pe venit în cazul în care respectă cerințe specificate la alin. (2) al art. 52 din Codul fiscal2. Respectiv, pentru a fi scutită de plata impozitului pe venit, ONC nu trebuie să depună  cereri suplimentare la organul fiscal. Totodată, scutirea de plata impozitului pe venit nu semnifică că ONC este

Potrivit pct.19 și 20 din Anexa nr.1 la HG nr.693/2018, donaţia se poate efectua sub forma transmiterii mijloacelor fixe și altor active circulante (producţie finită, materiale, mărfuri, etc.).

Potrivit unor prevederi din statutul SRL-ului  și conform înțelegerii agreate, asociații au decis, de comun acord, să distribuie profitul net după cum urmează: 70 % se vor distribui proporţional cotei de participaţie a asociaţilor; 30% – conform unui mecanism aprobat de către asociați, în funcție de implicarea personală a fiecărui asociat. Este de menționat că toți asociații sunt concomitent și salariați ai întreprinderii.  Care va fi regimul de impozitare pentru profitul care urmează să fie repartizat între asociați, atât proporțional, cât și neproporțional cotei de participație, conform situației expuse supra?

Entitatea rezidentă al RM a contractat o companie juridică și a achitat serviciile acesteia pentru acordarea dreptului de ședere provizorie unui asociat nerezident. Sunt impozabile aceste cheltuieli suportate de către entitatea rezidentă în favoarea asociatul nerezident?   Conform prevederilor art. 70 alin. (1) și alin. (2) din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:   a) în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;  b) peste hotarele RM din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.    

Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.MD”, reprezentată de directoarea Rodica Musteața-Staci, a semnat un Acord de colaborare cu Asociația Obștească Centrul Național de Instruire „Moldinsolv”, reprezentantă de Președintele asociației, Irina Selevestru.

Serviciului Fiscal de Stat (SFS) i se va atribui, din 1 ianuarie 2021, competența constatării și efectuării urmăririi penale a infracțiunilor în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală, precum și pentru efectuarea activității speciale în conformitate cu Legea nr. 59/2012 privind activitatea specială de investigații.   Modificările corespunzătoare la art. 1321 alin. (1) din Codul fiscal au fost publicate astăzi, 9 octombrie, în „Monitorul oficial” (Legea nr. 188 din 11 septembrie 2020). Actuala redacție a articolului indicat prevede că SFS poate doar constata infracțiunile în cazurile prevăzute de Codul de procedură penală.

Guvernul a aprobat componența nominală a Comisiei Naţionale pentru Monopol Fiscal.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.  

În ultima perioadă tot mai frecvent se discută despre prețurile de transfer, dat fiind faptul că, în conformitate cu Codul fiscal, noile prevederi urmează a fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2024.

În conformitate cu prevederile alin. (1) art. 32 din Codul fiscal (CF), dacă, pe parcursul perioadei fiscale1, cheltuielile aferente activității de întreprinzător depășesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eșalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.   De asemenea, potrivit alin. (2) art. 32 din CF, suma reportată pe una din perioadele fiscale următoare celei în care s-au înregistrat pierderile este egală cu suma totală a pierderilor, redusă cu suma totală permisă spre deducere în fiecare din următoarele patru perioade fiscale.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS