Autoritatea fiscală a stabilit drept domenii cu nivel sporit de neconformare fiscală, prioritare pentru monitorizare în anul 2023, următoarele 6 sectoare : HoReCa; comerțul cu ridicata și amănuntul a mărfurilor, produselor și materialelor; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; industria prelucrătoare; întreținerea și repararea autovehiculelor și școlile de conducere (pilotaj).

Deși reflectarea în evidența contabilă a autorităților/instituțiilor bugetare a cheltuielilor de reparații curente/capitale, la prima vedere, pare a fi una destul de simplă, totuși încă mai există interpretări diferite cu privire la modul de contabilizare a acestor operațiuni economice.

Pentru persoanele pentru care veniturile declarate sunt de cel puțin trei ori mai mari decât veniturile cunoscute în sistemele și resursele informaționale de stat, cu excepția angajaților din parcurile pentru tehnologia informației, pentru calculul vulnerabilității energetice se va utiliza venitul cunoscut în sistemele și resursele informaționale de stat.

Reguli speciale privind determinarea prețurilor de transfer conform principiului lungimii brațului au fost introduse în Codul fiscal (în continuare – CF) în temeiul Legii nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative, asigurându-se aplicarea acestora începând cu

Recent, pe data de 1 aprilie anul 2025, a intrat în vigoare noul Cod funciar nr. 22/2024 (în continuare – Codul funciar). În acest articol vom oferi explicații cu privire la prevederile acestuia și consecințele noilor reglementări pentru sectorul bugetar.

Regimul fiscal al rezidenţilor zonelor economice libere este reglementat de prevederile art. 49 din Codul fiscal. Totodată, regimul fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii este reglementat de prevederile capitolului 71 din Codul fiscal.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, în comun cu Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), au înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii, elaborat pentru a alinia criteriile de

Cadrul normativ ce stabileşte principiile de bază ale parteneriatului public-privat, formele şi modalităţile de realizare, procedura de iniţiere şi de realizare a acestuia, drepturile şi obligaţiile partenerului public şi ale partenerului privat, urmează a fi modificat.

Recent a avut loc conferința FINANȚE PENTRU EA: „Crearea oportunităților de incluziune financiară”, organizată de UN Women Moldova, în colaborare cu Asociația Femeilor Antreprenoare din Moldova și Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru. Un accent important al conferinței a fost prezentarea proiectului „Femei în Finanțe” – destinat

Gospodăria țărănească (de fermier) acordă un împrumut fondatorului – administratorului. Care sunt formulele contabile? Care este regimul fiscal și cadrul legal în această situație? Aspectul legal În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea privind gospodăriile țărănești nr. 1353/2000 (în continuare Legea nr. 1353/2000), GȚ este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate

Creșterea competitivității și dezvoltarea durabilă a sectorului agroindustrial, asigurarea gestionării a resurselor naturale, dezvoltarea socioeconomică rurală sunt scopurile proiectului legii cu privire la subvenționarea în agricultură și mediul rural, propus de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru consultări publice.

Salariul minim pe țară se stabilește în cuantum de 4000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună) sau 23,67 lei pe oră. Modificarea pct. 1 din Hotărârea Guvernului nr. 670/2022, aprobată de Guvern în cadrul ședinței din 7 decembrie 2022, va fi pusă în aplicare din 1 ianuarie 2023, prevede HG nr.854, publicată în MO din 8 decembrie 2022. Amintim, la momentul de față cuantumul salariului minim pe țară constituie 3500 lei lunar sau 20,71 lei per oră.

O situație tot mai frecvent întâlnită în ultima perioadă de timp este cea în care persoanele întreținute, cum ar fi studenții, elevii, își exprimă intenția de a se angaja în câmpul muncii. Această schimbare

Peste 4000 de comercianți cu amănuntul vor trece într-o săptămână la o nouă formă de antreprenoriat – activitatea independentă – ca urmare a intrării în vigoare a unor modificări legislative. Tranziția este obligatorie pentru deținătorii de patente care comercializează produse la tarabe, tejghele, tonete, în chioșcuri (gherete), pavilioane sau autovehicule.

Persoana fizică rezidentă (cetățean al RM) care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, obține venituri din investiţii şi financiar din surse aflate în afara RM, are dreptul pentru scutiri/deduceri prevăzute în art. 33-35 din Codul Fiscal?

În perioada aflării în concediu de maternitate, salariata va putea continua sau relua activitatea de muncă în baza cererii scrise, cu prezentarea concluziei medicale privind starea de sănătate, eliberată de către instituția medico-sanitară pe a cărei listă este înregistrată, beneficiind atât de salariu, cât și de indemnizație.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, în scop de publicitate, tot mai multe entități desfășoară campanii promoționale. În acest sens, ne propunem să punctăm cele mai esențiale aspecte aferente acestui subiect.

Inițiativa vizează activitățile de la pozițiile 1.1 (comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule) și 1.2 (comerţul cu produse alimentare şi mărfuri uşor alterabile autohtone) din anexa Legii nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător.

Încasările la impozitul pe venit de la persoanele fizice care transmit în locațiune bunuri imobile au crescut în ianuarie-octombrie 2025 comparativ cu perioada similară a anului trecut cu 27,2% și constituie 77,2 mil. lei.

Persoana fizică, având dubla cetățenie (a Republicii Moldova și Ucrainei) a înstrăinat un bun imobil ce îi aparținea pe teritoriul RM. La determinarea obligației fiscale, va fi în drept acesta să utilizeze scutirea personală?