În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Pentru prima dată în Republica Moldova va fi implementat conceptul de reevaluare a bunurilor imobile în scopul impozitării, care va fi bazat pe metode de evaluare de piață. Ministerul Finanțelor în comun cu Agenția relații funciare și cadastru au elaborat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Regulamentului privind reevaluarea bunurilor imobile în scopul impozitării (Regulament), examinat în cadrul ședinței secretarilor de stat din 23 iulie.   Conform autorilor, există mai multe condiții care au impus elaborarea documentului. Acestea țin de transformarea valorii estimate în scopul impozitării în valorile simbolice, care nu mai corespund valorilor de piață a bunurilor imobile, nu reflectă situația actuală pe piață imobiliară, nu servesc drept bază veridică pentru impozitarea imobilelor.

Începând cu data de 3 ianuarie 2019, impozitul pe venitul obținut din transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a imobilului poate fi achitat prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice – Mpay. Pentru a achita acest tip de impozit în regim on-line, contribuabilul urmează: 1. să acceseze serviciul 2. să introducă identificatorul cererii și datele solicitate în formular 3. să aleagă metoda de plată 4. să achite impozitul.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

În conformitate cu prevederile art.8 alin.(2) lit.c) din CF, contribuabilul este obligat să efectueze încasările băneşti în numerar prin intermediul echipamentelor de casă şi de control (ECC), respectând reglementările aprobate de Guvern, inclusiv Lista genurilor de activitate, al căror specific permite efectuarea încasărilor băneşti în numerar fără aplicarea ECC.   Principiile generale de utilizare şi exploatare a ECC sunt prevăzute de  Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă şi de control pentru efectuarea decontărilor în numerar şi/sau prin alt instrument de plată, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.141/2019. 

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Pe agenda ședinței secretarilor generali din 5 noiembrie a fost inclus un proiect  de modificare a unor hotărâri ale Guvernului, scopul fiind simplificarea și ajustarea mecanismului de organizare și funcționare a „Moldova IT park”, precum și facilitarea interacțiunii dintre administrația Parcului și rezidenții acestuia.   Astfel, se propune ca la elaborarea bugetului, programului de activitate și programului de dezvoltare al Parcului IT să participe și Ministerul Economiei și Infrastructurii.

Pe parcursul anului 2019, Consiliul Concurenței a realizat 74 de investigații cu privire la încălcarea legislației concurențiale, dintre care 24 au fost finalizate,  potrivit Raportului privind activitatea Consiliului Concurenței pentru anul 2019,  publicat pe pagina web a instituției.   Astfel, principalele încălcări examinate și constatate se referă la acțiuni anticoncurențiale ale autorităților publice, concentrări economice nenotificate, acțiuni de concurență neloială și abuz de poziție dominantă.

Angajatorul este în drept să deducă cheltuielile pentru studiile profesionale/de perfecţionare profesională, suportate în folosul angajaţilor pe parcursul perioadei fiscale, cu condiţia că asemenea cheltuieli sunt suportate exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător şi că se ţine cont de necesitatea acestor studii/perfecţionări pentru categoria şi specificul de activitate a angajaţilor.

Principii de aplicare Potrivit principiilor generale de determinare a valorii în vamă, prima și principala bază pentru stabilirea valorii în vamă este ,,valoarea de tranzacție”, aşa cum este definită în Articolul 1 din Acordul privind aplicarea Articolului VII al Acordului General pentru Tarife şi Comerţ, GATT 1994 (în continuare – Acord) și, respectiv, art. 11 din Legea nr.1380/1997 cu privire la tariful vamal (Legea nr.1380/1997).

Persoanele care practică activități declarate prin lege ca activități ce constituie monopol de stat, vor fi scutite de taxa pentru unitățile comerciale şi/sau de prestări servicii. În acest sens, va fi completat art. 295 din Codul fiscal, ce prevede înlesniri la plata taxelor locale. În Monitorul Oficial nr. 93 (7016) din 8 martie curent a fost publicată hotărârea de Guvern pentru angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative, examinată în ședința Executivului din 7 martie 2019.

În anul 2019 persoana fizică „Y” a oferit un împrumut cu dobândă unui birou asociat de avocați. La achitarea dobânzii persoanei fizice pe parcursul anului 2019 biroul nu a efectuat reținerea impozitului la sursa de plată pe motiv că nu cade sub incidența art. 89 din Codul fiscal (CF). Corect sau nu a procedat biroul asociat de avocați? În cazul în care nu s-a procedat corect, cine are obligaţia de declarare și achitare a impozitului pe venit în cazul în care plătitorul venitului nu a reținut prealabil impozitul la sursa de plată?

Stimați cititori, suntem bucuroși să vă propunem un nou număr al Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD” – nr. 4 (45), care iată va ieși de sub tipar. Ca de obicei, veți găsi în paginile revistei informație utilă activității Dvs., exemple practice și recomandări privind aplicarea corectă a legislației fiscale. Dăm start actualei ediții cu un interviu realizat cu Directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în care se face o totalizare a restructurării instituției, se menționează prioritățile în activitatea SFS pentru perioada imediat următoare. Interviul cu titlul „Reorganizarea SFS s-a soldat cu îmbunătățirea procesului de administrare fiscală” îl găsiți în rubrica Prim-Plan.

 Unul din cele mai importante sectoare ale sistemului contabil naţional reprezintă contabilitatea de gestiune, care este un „sistem de colectare, prelucrare, pregătire şi transmitere a informaţiei contabile pentru planificarea, calcularea costurilor, verificarea şi analiza executării bugetelor, în scopul pregătirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale”1. Acest important sistem foloseşte metode şi procedee proprii, are trăsături distinctive şi formează un cerc vast de indicatori, care, la rândul său, influenţează nemijlocit conţinutul şi scopurile contabilităţii financiare. Importanţa acesteia rezultă din tipul de conexiune care prevede realizarea legăturilor reciproce cu ajutorul conturilor de control (adică a

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 8.1: Tratamentul aplicat, în conformitate cu Acordul, creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare   1. Care este, în conformitate cu Acordul, tratamentul aplicat creditelor referitoare la tranzacțiile anterioare, atunci când se evaluează mărfurile cărora li se aplică aceste credite? 2. Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz:

Cum trebuie de prezentat darea de seamă fiscală în situaţia în care contribuabilul a atacat decizia consiliului local prin care s-a majorat taxa pentru parcare, iar în final i-a fost respinsă cererea de chemare în judecată, cu toate că pe parcursul examinării cererii de chemare în judecată a fost emisă măsură de asigurare prin care s-a dispus suspendarea deciziei consiliului local? Taxa pentru parcare este o taxă locală stabilită la art. 289 alin. (2) lit. j) din CF. Conform alin. (3) al articolului, taxele locale enumerate la alin. (2) se aplică de către autorităţile administraţiei publice locale.

Fondul de pensii facultative este fondul fără personalitate juridică, constituit prin contract de societate civilă încheiat în formă scrisă, care funcționează în baza principiului de finanțare prin capitalizare cu unicul scop – de a furniza pensii facultative. Acestea sunt prevederile proiectului de lege referitor la fondurile de pensii facultative, care a fost elaborat și înaintat spre consultări publice de către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) care, după aprobare și intrarea în vigoare a legii, va fi și autoritatea competentă de punerea acesteia în aplicare. Conform autorilor proiectului, acesta transpune Directiva (UE) 2016/2341 a Parlamentului European și a Consiliului din 14 decembrie 2016 privind activitățile și supravegherea instituțiilor pentru furnizarea de pensii ocupaționale.

Orice persoană, săvârşind o faptă socialmente periculoasă prevăzută de Codul penal (CP), cauzează prejudicii societăţii. Toate relaţiile ocrotite de legea penală şi care sunt încălcate ca urmare a săvârşirii unei infracţiuni, în teoria şi practica dreptului penal constituie obiectul infracţiunii. Obiectul juridic generic al infracţiunilor prevăzute la Capitolul X din CP, în care se regăsește și art. 2441 – Evaziunea fiscală a persoanelor fizice, îl constituie relaţiile sociale cu privire la economia națională, bazate pe principiile de desfășurare a activității economice: libertatea activității, exercitarea acesteia în temeiuri legale, concurența loială a subiectelor, buna-credință a subiectelor, interzicerea formelor vădit infracționale ale conduitei subiectelor activității economice.

Prin comercializare a produselor/serviciilor la preţ redus, în sensul Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior, se înţelege: vânzări de lichidare; vânzări de soldare; vânzări efectuate în unităţile comerciale de tip magazin de fabrică; vânzări promoţionale. Aceste norme vor fi introduce în legislație odată cu intrarea în vigoare a completărilor la Legea nr. 231/2010, prevăzute de un proiect de lege ce urmează a fi adoptat în Parlament.   Conform prevederilor proiectului, vânzările la preț redus, în cazul în care se vor desfășura peste orele de program și se estimează că vor implica aglomerații de persoane și vehicule peste medie în zonele adiacente unității comerciale

Ministerul Economiei și Infrastructurii și ODIMM au început vizitele de documentare în teritoriu privind implementarea Programului-pilot de creare a Platformelor Industriale Multifuncționale (PIM). Primele vizite au avut loc în raioanele Anenii Noi și Basarabeasca, fiind discutate cu reprezentanții administrației publice locale profilurile celor două regiuni pentru identificarea specificului domeniului de activitate a PIM-urilor.   Oficialii au examinat mersul lucrărilor de creare a infrastructurii de utilități, construcția și amenajarea rețelelor de telecomunicații, a sistemelor de alimentare cu energie electrică, a rețelei de alimentare cu gaze, apă și canalizare, căile de transport, precum și condițiile administrative și juridice.