Componența și formatul situațiilor financiare va fi reglementat printr-un Standard Național de Contabilitate nou — „Prezentarea situațiilor financiare”. Un proiect ce prevede completarea şi modificarea SNC cu prevederi ce reies din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 iunie 2013 privind situațiile financiare anuale este propus de Ministerul Finanţelor spre consultare.

Anul acesta, în premieră, angajatorii vor prezenta Serviciului Fiscal de Stat formularul IPC 18 — Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate, ce vine să substituie cinci dări de seamă fiscale și declarații care anterior se prezentau la diferite instituții ale statului, în termeni diferiţi. Aceasta și alte noutăți din domeniul fiscal au fost prezentate ieri la cea de-a VII-a ediție a Conferinței anuale de fiscalitate și contabilitate, organizată de EY Moldova.

Proiectul ce stabilește un cadru comun de reglementare și supraveghere a activității desfășurate de organizațiile de creditare nebancară, care include și activitatea organizațiilor de microfinanțare, celor de creditare ipotecară nebancară și de leasing financiar a fost votat în lectură finală în ultima ședință plenară din acest an.

În primele 9 luni ale anului curent, veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 12 059,4 mil. lei din suma precizată anuală de 16 552,3 mil. lei și cu 18,1 % mai mult decât a fost executat în perioada similară a anului 2018, potrivit Raportului privind executarea bugetelor locale la situația din 30 septembrie 2019 publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Astfel, cele mai multe venituri au fost asigurate din impozite și taxe – 2 723,6 mil. lei, suma precizată pentru anul 2019 fiind de 3 433,4 mil. lei. Impozitul pe venit a asigurat acumulări în sumă de 1 812,1 mil. lei, dintre care impozitul pe venitul persoanelor fizice constituie 1 725,3 mil.lei, iar cel al persoanelor juridice – 86,8 mil. lei.

Raportul Guvernului privind executarea bugetului de stat, sub toate aspectele semnificative, oferă o imagine corectă și fidelă în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil. În Monitorul Oficial este publicată Hotărârea Curții de Conturi cu privire la Raportul auditului financiar al Raportului Guvernului privind executarea bugetului de stat pe anul 2018. Indicatorii generali ai bugetului de stat pe anul 2018 au fost executați sub nivelul precizat, acesta fiind aprobat inițial la venituri în sumă de 36 618,5 mil. lei și la cheltuieli – de 41 332,4 mil. lei, cu o depășire a cheltuielilor asupra veniturilor de 4 713,9 mil. lei.

Care sunt sancțiunile ce pot fi aplicate contribuabilului din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi pentru nerespectarea modului de întocmire și de prezentare a Dării de seamă privind calculul impozitului pe venit, primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii pentru angajații conducători auto ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi (Forma TAXI18), manifestată prin diminuarea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM) și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS)?

Potrivit prevederilor art. 95 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu TVA constituie livrarea mărfurilor şi serviciilor de către subiecţii impunerii, care reprezintă rezultatul activităţii de întreprinzător în Republica Moldova. Conform art. 93 pct. 6) din Codul fiscal, livrarea impozabilăreprezintă livrarea de mărfuri, livrare (prestare) de servicii, cu excepţia celor scutite de TVA fără drept de deducere, efectuate de către subiectul impozabil în procesul activităţii de întreprinzător.

Organul executiv al băncii va putea anula acțiunile pentru care a expirat termenul de vânzare şi emite noi acțiuni. Legea ce prevede modificări la cadrul actual de eliminare a acționarilor necorespunzători prin instituirea procedurii de anulare, emitere și vânzare a acotelor de participare deținute cu nerespectarea cerințelor privind calitatea acționariatului în capitalul băncilor a fost publicată în Monitorul Oficial din 29 decembrie 2017.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare Planul sectorial de acțiuni anticorupție în domeniul achizițiilor publice pentru anii 2018-2020.

Vitalie Iurcu, Secretar de Stat în domeniul economic și Iuliana Drăgălin, Secretar de Stat în domeniul infrastructurii calității și cooperării internaționale au avut o întrevedere cu delegația Emiratelor Arabe Unite (EAU), condusă de Sharief Habib Al Awadhi, Director General СЕО al Zonei Economice Libere Fujairah, aflată în Republica Moldova în perioada 20-23 noiembrie 2017, privind identificarea oportunităților investiționale, în special în domeniul agriculturii.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, a avut ieri, 17 iulie 2019, o întrevedere cu Ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. Discuțiile au vizat asistența macrofinanciară din partea Uniunii Europene și programele de suport bugetar. În debutul întrevederii, conducerea Ministerului Finanțelor a mulțumit pentru suportul constant oferit țării noastre de către Uniunea Europeană, precum și pentru deblocarea asistenței macrofinanciare și a programelor de suport bugetar. De asemenea, Natalia Gavrilița a spus că Ministerul Finanțelor va continua să coordoneze programele de asistență externă.

Agentul economic rezident a repartizat profitul net al entității între acționarii săi, unul dintre care este rezidentul Germaniei. La ce cotă urmează a fi supuse impozitării la sursa de plată venitul nerezidentului (12% sau 6%)? Există oare un tratat de evitare a dublei impuneri de care ar trebui să țină cont entitatea? În conformitate cu art. 12 pct. 3 din CF, dividend reprezintă venit obţinut din repartizarea profitului net între acţionari (asociaţi) în conformitate cu cota de participaţie depusă în capitalul social, cu excepţia venitului obţinut în cazurile lichidării complete a agentului economic conform art. 57 alin. (2) din CF.

Direcția Audit Intern al Primăriei Chişinău a efectuat, în perioada 15 ianuarie-12 martie 2018, un control, ce a avut ca subiect 9 unități structurale din cadrul Primăriei. Raportul a fost prezentat în cadrul ședinței operative a serviciilor municipale. Acțiunile de audit au vizat procedura de achiziţii publice. În cadrul verificărilor, specialiștii au identificat încălcări admise de funcționari în procesul achiziţiilor. Silvia Radu, primarul general interimar al capitalei, a dat asigurări că cei care au fost audiaţi vor oferi explicațiile necesare.

Persoana fizică D. s-a adresat cu o cerere de chemare în judecată către compania aeriană X din RM. În motivarea acţiunii reclamantul a indicat că, la 24 februarie 2017, a achiziţionat de la compania aeriană biletul la cursa Chişinău-Birmingham (Marea Britanie) pentru data de 31 august 2017. Fiind prezent la data indicată la Aeroportul International Chişinău, D. a observat că acest zbor nu apărea pe monitoarele curselor aeriene, motiv pentru care clientul s-a adresat reprezentanţilor companiei X, iar aceştia i-au comunicat despre anularea zborului respectiv. În aceeaşi zi, reclamantul a depus o cerere către reprezentanţa companiei din cadrul aeroportului, iar a doua zi, acesta s-a adresat cu o plângere nemijlocit la sediul companiei aeriene.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

În cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 1 august, a fost aprobat avizul Guvernului asupra unei inițiative legislative înaintate de un grup de deputați, obiectivul căreia este anularea facilităților fiscale pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc, abrogarea normei ce stabilește restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național și a celei ce vizează scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

Codul fiscal al Republicii Moldova a fost implementat în 1998, fiind bazat pe prevederile Codului fiscal mondial1. Până în prezent, o serie impunătoare de modificări au fost aduse la legislația fiscală, structura și elementele de bază, însă, nu au fost modificate substanțial.   Necesitatea reconstrucției legislației fiscale moldovenești derivă dintr-un context mai larg – angajamentele asumate față de Uniunea Europeană (UE), reformele fiscale de amploare adoptate la nivel internațional, necesitatea de a asigura un mediu fiscal simplu și competitiv pentru investitori, concurența internațională și necesitatea adaptării la cele mai noi procese de business.

Conform Codului fiscal, creșterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Modalitatea de determinare a creșterii și pierderilor de capital este reglementată de capitolul 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal și Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008.