Procedura de executare a creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public se va efectua conform prevederilor Regulamentului aprobat prin hotărâre de Guvern miercuri, 11 decembrie. Autorii documentului din cadrul Ministerului Finanțelor menționează că elaborarea acestuia a fost condiționată de intrarea în vigoare, la data de 1 aprilie 2019, a Codului administrativ, care introduce o inovație în legislația națională şi anume executarea creanțelor bănești bazate pe dispoziții de drept public.

Primăria mun. Chișinău propune spre consultare publică proiectul de decizie despre aplicarea prevederilor Legii nr. 133/2018 vizând încheierea contractelor de superficie şi locaţiune a terenurilor municipale. Documentul este elaborat în contextul intrării în vigoare, la 1 martie curent, a Codului civil modernizat, prin care a fost instituit un drept de superficie asupra terenului care aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul B şi C al registrului bunurilor imobile.

Conform art.1181 alin. (11) al Codului fiscal, factura fiscală eliberată urmează să fie înregistrată în Registrul general electronic al facturilor fiscale în termen de 10 zile lucrătoare de la data eliberării.

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

Context Cu mai mult timp în urmă am participat la o masă rotundă, organizată de redacția revistei Monitorul Fiscal FISC.md, la care au fost puse în discuție problemele de ordin contabil şi fiscal cu care se confruntă întreprinderile din domeniul turismului. La acest eveniment contabilii practicieni, participanți la discuții, au vorbit de multiple probleme contabile (de metodologie) şi fiscale (incertitudini în aplicarea legislației fiscale) cu care se confruntă entitățile din acest domeniu de activitate. De atunci am urmărit cu atenție evoluarea lucrurilor, menite să schimbe situația în domeniul turistic, în partea ce ține de publicațiile pe paginile edițiilor periodice de specialitate, actele normative, scrisorile explicative emise de organele de reglementare şi supraveghere.

Agentul economic, genul de activitate al căruia este comercializarea materialelor de construcții, pe parcursul unei perioade fiscale a efectuat plăți sub formă de premii pentru angajații care au obținut cele mai bune rezultate la vinderea produselor, precum și ajutor material angajaților care au doi sau mai mulți copii. În scopuri fiscale cheltuielile menționate se vor permite la deducere sau nu? Se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător, se spune în art. 24 alin. (1) din CF.

Potrivit modificărilor care au fost operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale (în continuare – Legea 289/2004), începând cu 1 iulie 2019, în modul de calcul a indemnizaţiilor de incapacitate temporară de muncă, precum şi modul de declarare în Darea de seamă IPC 18 a acestor perioade au fost introduse unele modificări, care se referă atât la angajatorii de la locul de muncă de bază, cât şi la angajatorii de la locul de muncă prin cumul.

Modul de calculare a salariului mediu se aplică la calcularea salariului mediu al personalului încadrat, în bază de contract individual de muncă, atât pentru angajații de bază, cât și pentru cei care prestează munca prin cumul la entități, în organizații și instituții, indiferent de tipul lor de proprietate și forma de organizare juridică. Mai multe despre calcularea salariului mediu veți găsi în ediția nr. 7(55) a Publicației Periodice „monitorul fiscal FISC.md”, care în curând va ieși de sub tipar. Articolul intitulat „Ghidul cu privire la calcularea salariului mediu” este disponibil în rubrica Contabilitate practică și este elaborat de Marina Brihuneț.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

Tot mai mulți agenți economici se adresează la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) pentru servicii de expertiză a mărfurilor. De la începutul anului 2019, circa 2000 de companii au apelat la experții celor 10 filiale ale CCI a RM pentru a obține documente necesare pentru comerțul intern, operațiuni de import/ export sau pentru soluționarea altor situații ce necesită concluzia unui expert profesionist și independent. Agenții economici și persoanele fizice pot beneficia de susținerea Sistemului “Expertul Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova”, care îi ajută pe antreprenori să-şi reducă riscurile în afaceri, să se conformeze cerințelor cadrului normativ și angajamentelor contractuale.

Periodic, pe parcursul desfășurării activității de întreprinzător, entitatea suportă diferite tipuri de cheltuieli pentru a menține activele sale într-o stare satisfăcătoare în scopul exploatării eficiente (răscumpărarea costului activelor puse în exploatare). În aceste condiţii, deseori apare întrebarea: care sunt criteriile de atribuire a costurilor la cheltuieli curente sau la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate?

În activitatea de întreprinzător folosesc 2 utilaje primite în baza contractului de comodat. În decursul anului am suportat cheltuieli de reparație a acestor utilaje. Care va fi regimul fiscal al acestor cheltuieli? Pot fi aplicate în cazul dat prevederile art. 26 alin. (3) și art. 27 alin. (9) din Codul fiscal?   Pentru a răspunde la această întrebare urmează a fi examinate prevederile Codului fiscal care reglementează modul de deducere a cheltuielilor de reparație. Astfel, Codul fiscal prevede următoarele:

Contractul de donație este, ca şi oricare alt act juridic, un contract ce dă naştere la diferite drepturi şi obligații în sarcina ambelor părți contractante. Caracteristic pentru contractul de donație este că cel ce donează, adică donatorul, îşi micşorează din propria-i dorință patrimoniul, în favoarea donatarului. Acest lucru se realizează benevol, iar donatorul nu poate cere în schimb anumite prestații sau obligații de tip pecuniar, fapt care delimitează totalmente contractul de donație de celelalte contracte.

Alocarea ad-hoc de mijloace financiare fermierilor afectați nu este o soluție de lungă durată, deoarece aceasta nu motivează agricultorii să-și protejeze bunurile, iar în buget nu întotdeauna există surse financiare, care ar putea fi alocate de urgență. De aceea, anume asigurările în agricultură ar reprezenta un mecanism viabil de lungă durată care necesită sprijinul statului, prin acordarea subvențiilor la primele de asigurare. Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul de hotărâre privind aprobarea proiectului de lege privind asigurarea subvenţionată în agricultură.

Operatorul serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare este obligat să dispună de centre pentru relaţii cu consumatorii, unde au acces liber toţi consumatorii pe parcursul programului de lucru, şi să desemneze personalul cu drept de decizie, responsabil de examinarea petițiilor şi de soluţionarea problemelor consumatorilor. În Monitorul Oficial de vineri, 29 noiembrie, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat Hotărârea nr. 355/2019 cu privire la aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare.

Stabilirea componenţei, formatelor şi a modului de întocmire a situaţiilor financiare consolidate ce reglementează modul de întocmire şi prezentare a acestora de către entităţile-mamă (care aplică Standardele Naţionale de Contabilitate) sunt obiectivele Standardului Național de Contabilitate „Prezentarea situațiilor financiare consolidate”, aprobat prin Ordinul nr.93 din 7 iunie 2019 de Ministerul Finanțelor. Documentul a fost publicat în Monitorul Oficial pe data de 28 iunie curent. Noul SNC prevede situațiile în care entitatea-mamă este obligată să întocmească situaţii financiare consolidate și care sunt exceptările de la această obligație, definește scopul şi reglementează componenţa situaţiilor financiare consolidate, stabilește regulile generale de întocmire a acestora.

Modul de determinare a creșterii și pierderilor de capital se reglementează de cap. 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal (CF) și Hotărârea Guvernului cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venit nr.693 din 11.07.2018 (HG nr.693/2018). Potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.