Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Urmează să rețină cabinetul avocatului (rezident al RM) impozitul pe venit din plățile achitate pentru serviciile prestate de un nerezident?   Pentru a răspunde la această întrebare, urmează să analizăm aspectele legislației în vigoare.

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei. Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

Declarația de primire în spațiul locativ pentru înregistrarea la domiciliu sau la reședința temporară a persoanelor pe adresa unei intrări, în cazul în care locuința este proprietate comună pe cote-părți și are mai multe intrări principale, cărora li s-au atribuit adrese separate, se va depune doar de către proprietarul sau coproprietarii cotei-părți în a căror folosință se află intrarea respectivă.   Cabinetul de miniștri a aprobat în ședința din 9 decembrie proiectul https://gov.md/sites/default/files/document/attachments/subiect-18_1.pdf  de hotărâre pentru modificarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate și evidența locuitorilor Republicii Moldova.  

Procesul de privatizare constituie un element ce necesită o reglementare vădită și minuțioasă. Reglementările legislative ce țin de subiectul dat, atât domeniul privatizării, cât și cel al deetatizării, au fost sistematizate și enunțate în Legea nr.121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, sub incidența căreia cad proprietatea publică a statului şi proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale, cu excepţia finanţelor publice şi a locuinţelor.

Conform alin.3 din art.541, agenţii economici pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul 7/1 sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia: — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 mil. lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.; — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională; — s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.

Criza pandemică și seceta au afectat puternic economia Republicii Moldova, produsul intern brut (PIB) diminuându-se cu 8,2% în 9 luni ale anului 2020. Aceste date se conțin în Informația operativă cu privire la evoluția social-economică a RM făcută publică de către Ministerul Economiei și Infrastructurii (conform datelor disponibile la 31 decembrie 2020).   Pe categorii de resurse, descreșterea PIB a fost determinată, în principal, de sectoarele în care au fost impuse cele mai severe măsuri restrictive întru contracararea efectelor negative generate de pandemie: comerț interior, transport și depozitare, HoReCa – 2,4 %.

Legea privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale a fost adoptată în lectură finală de Parlamentul Republicii Moldova. Scopul principal al legii constituie reglementarea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție în sectoarele respective în mod transparent, nediscriminatoriu, competitiv și deschis și alinierea la cadrul normativ național la acquis-ul Uniunii Europene, prin transpunerea elementelor de bază ale directivei Uniunii Europene nr. 2014/25/UE din 26 februarie 2014.

Totalitatea informației sistematizate despre soluri care determină locația lor spațială, evaluarea stării de calitate a solului și/sau proprietățile ce evaluează starea calității și fertilitatea potențială a învelișului de sol va fi disponibilă în cadrul Registrului solurilor.   În Monitorul Oficial din 11 decembrie curent a fost  publicată Hotărârea Guvernului nr. 835 din 18 decembrie 2020 pentru aprobarea Regulamentului privind modul de ținere a Sistemului informațional „Registrul solurilor Republicii Moldova”.  

Dezvoltarea afacerii presupune în mod direct și faptul ca munca în cadrul unității să fie efectuată de un personal calificat. Evident că orice angajator este cointeresat să asigure o dezvoltare continuă și permanentă a salariaților, în acest sens fiind în drept să stabilească prin contractul colectiv, individual de muncă sau prin alt act normativ la nivel de unitate, garanții și compensații pentru angajați.  Potrivit legislației muncii, salariații care îmbină munca cu studiile beneficiază de garanții și compensații, după cum urmează:

Termenul de înregistrare a organizațiilor necomerciale va fi redus de la 30 la 15 zile, iar înregistrarea acestora va fi efectuată de către Agenţia Servicii Publice. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege cu privire la organizațiile necomerciale. Astfel, cadrul juridic al ONC va fi reglementat deun nou act, Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești urmând a fi abrogată.

 Conducerea întreprinderii, în legătură cu situația financiară complicată a unor foști angajați, a luat decizia de a dona către 5 persoane fizice – foști angajați a câte 4000 lei. Care este regimul fiscal al donațiilor respective și cum se reflectă acestea în dările de seamă fiscale aferente impozitului pe venit, inclusiv în Declarația cu privire la impozitul pe venit a persoanei juridice (forma VEN12)?  Pentru a aprecia regimul fiscal aplicabil în cazul examinat urmează de condus de prevederile art. 20 lit. i), art. 21 alin. (4) şi art. 901 alin. (31) din CF.

Formularul tipizat TV-25 se eliberează pentru mijloacele de transport importate în Republica Moldova conform destinaţiei vamale „import”, cu condiţia declarării şi achitării plăţilor vamale, precum și pentru mijloacele de transport supuse confiscării. Pentru eliberarea TV-25 este necesar de a prezenta: paşaportul tehnic cu inscripţia radierii din circulaţie a mijlocului de transport, actul ce confirmă legalitatea procurării mijlocului de transport și formularul tipizat TV-14. În cazul confiscării, vor fi prezentate actele prin care a fost supus confiscării mijlocul de transport (procesul verbal cu privire la contravenție, decizie asupra cazului de contravenție vamală etc.).

Azi, 29 iulie 2020, a avut loc Conferința de pre-lansare a primei platforme de expoziții virtuale din Republica Moldova www.virtual-fairs.md. Conceptul a fost inițiat și dezvoltat de către Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM) și este realizat cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul Proiectului ”Optim – Oportunități prin Tehnologii și Inovație în Moldova”, realizat de HELVETAS Swiss Intercooperation în parteneriat cu CCI a RM.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

Parte a contractului individual de muncă (CIM) în calitate de salariat poate fi persoană fizică la împlinirea vârstei de 15 ani în condiţiile stabilite de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la garanţii de muncă pentru salariaţii în vârstă de până la 18 ani. În cadrul raporturilor de muncă nu constituie discriminare în sfera muncii stabilirea unor diferenţieri, excepţii, preferinţe sau drepturi ale salariaţilor minori în legătură cu grija deosebită a statului faţă de persoanele în vârstă de până la 18 ani care necesită o protecţie juridică sporită.

Toate actele permisive vor fi eliberate în mod obligatoriu prin Sistemul Automatizat pentru Gestionarea şi Eliberarea Actelor Permisive (SIA GEAP), care va genera un cod unic pentru fiecare act permisiv emis de autoritatea publică. În acest sens, Parlamentul a votat în lectură finală modificările la Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător.   Elaborarea proiectului de Lege este prevăzută în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023. Prevederile proiectului sunt conexe și notificărilor din Programul de guvernanță economică pentru Republica Moldova, prin care Guvernul Republicii Moldova urmează să asigure funcționalitatea Ghișeului Unic prin implementarea SIA GEAP.  

Lista agenţilor economici – întreprinderi ale industriei uşoare şi a tipurilor de servicii prestate de către aceştia pe teritoriul RM solicitanţilor plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecţionare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost completată cu încă nouă agenți economici. Astfel, de aceste scutiri urmează să beneficieze 1015 întreprinderi ale industriei uşoare.   În Monitorul Oficial din 2 octombrie 2020, Ministerul Economiei și Infrastructurii a publicat Ordinul nr. 178 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66/2010. 

Ministerul Economiei și Infrastructurii a organizat un seminar de instruire pentru agenții economici din industria turismului privind Codul civil modernizat: pachetele de servicii de călătorie. Instruirea a fost dedicată tur-operatorilor și agențiilor de turism, precum și autorităților și instituțiilor implicate în aplicarea prevederilor legislației referitoare la contractul de servicii de călătorie și are drept scop explicarea normelor din Codul civil cu privire la acest contract, examinate prin prisma practicii internaționale, și evitarea interpretării duale a anumitor situații la crearea pachetelor de servicii de călătorie. Prezent la eveniment, șeful Direcției Politici Economice și Mediul de Afaceri, Vasile Vulpe, a menționat că acest eveniment se înscrie în lista acțiunilor desfășurate de MEI pentru a dezvolta și impulsiona domeniul turismului.

Agenda discuțiilor ministrului Economiei și Infrastructurii, Vadim Brînzan, cu Angela Sax, şef al Oficiului Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) în Republica Moldova, a inclus mai multe subiecte, printre care dezvoltarea unei infrastructuri calitative și moderne, îmbunătățirea securității energetice, a mediului de afaceri etc. Angela Sax a menționat că BERD dorește și în continuare să aibă un impact real în dezvoltarea țării noastre. La rândul său, Vadim Brînzan și-a exprimat gratitudinea pentru suportul acordat de BERD de-a lungul anilor, declarând că expertiza și sprijinul partenerilor internaționali sunt extrem de importante pentru Moldova.