Proiectul modificărilor mai multor hotărâri ale Guvernului, analizat în cadrul ședinței secretarilor generali de stat, a fost elaborat în scopul actualizării cadrului normativ secundar cu prevederile Legii nr.139/2025, Legii nr.187/2025, precum și în temeiul prevederilor Codului fiscal și a Codului vamal.

Astfel, se propune modificarea și completarea HG nr.93/2013 în vederea stabilirii procedurii și mecanismului de restituire a sumei TVA în cazul operatorilor economici care aplică mecanismul taxării inverse pentru unele produse energetice. Mărimea restituirii urmează a fi realizată în limitele cotei-standard a TVA, cotei reduse a TVA, înmulțite cu valoarea livrării, pentru care se aplică taxarea inversă.

Conform proiectului, documentele necesare pentru a solicita restituirea sunt contractul în baza căruia a fost efectuate livrări de energie electrică și/sau de gaze naturale și facturile fiscale în care este înscrisă mențiunea „Taxarea inversă”. Restituirea TVA se va efectua într-un termen care nu va depăși 45 de zile, iar în cazul contribuabililor care au depus dezacordul împotrivă actului de control, într-un termen ce nu va depăși 60 de zile de la data depunerii cererii de restituire.

Concomitent, se prevede instituirea modalității acordării dreptului comerciantului de gaze naturale de restituire a TVA, care în perioada fiscală decembrie 2025 înregistrează TVA spre deducere în perioada ulterioară mai mare de 10 mil. lei. În cazul respectiv, termenul general stabilit pentru efectuarea controlului și adoptarea deciziei de restituire reprezintă 22 de zile. Restituirea sumei TVA confirmată spre restituire se va efectua eșalonat în 4 tranșe pe parcursul a 4 ani conform graficului depus de comerciant la SFS. Mărimea tranșei spre plată în fiecare an nu va depăși 25% din suma confirmată spre restituire.

Modificarea pct.8 subpct.5) din HG nr.697/2014, este propusă în contextul ajustării și completării art.19 lit.e) din CF prin prisma Legii nr.187/2025. Respectiv, ajustarea prevede aplicarea plafonului de 0,0373% anume din valoarea neamortizabilă în scopuri fiscale a bunului dat în folosință și nu din baza valorică a acestuia, în vederea determinării cheltuielilor angajatorului care se vor califica drept facilitate impozabilă acordată salariatului. Cheltuielile respective se vor determina pentru fiecare zi de folosință, începând cu luna în care bunul a fost dat în folosință salariatului, iar valoarea respectivă va rămâne neschimbată pe întreaga durată de folosință a bunului.

Completarea pct.10¹ din HG nr.697/2014 și a pct.21¹ din HG nr.693/2018 prevede faptul că la determinarea cuantumului venitului anual impozabil în vederea beneficierii de scutirea personală, persoana fizică rezidentă va ţine cont inclusiv de veniturile obţinute din activitatea desfășurată conform regimului fiscal al persoanelor fizice ce desfășoară activități independente și cel al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Este de menționat faptul că, lipsa reglementării unor astfel de norme creează mai multe neclarități și ambiguități în aplicarea legislației fiscale.

Modificarea Regulamentului de punere în aplicare a Codului vamal, aprobat prin HG nr.92/2023, ține de concretizarea normelor aferent stabilirii valorii în vamă în cazul importului mijloacelor de transport foste în folosință.

Astfel, se propune o nouă redacție a pct. 93¹ din Regulament, conform căreia, la importul mijloacelor de transport foste în folosință, valoarea în vamă se va determina ținând cont de marcă, model, anul fabricării și alte caracteristici tehnice relevante, prin utilizarea datelor din Catalogul de prețuri al mijloacelor de transport, conform procedurii aprobate de Serviciul Vamal.