Știri

Curtea de Conturi: bani duşi pe apa sâmbetei

Tarifele pentru serviciile livrate nu corespund cheltuielilor real suportate, situație cauzată și de lipsa unei evidențe contabile conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat. Este una din concluziile Curții de Conturi, ca urmare a efectuării auditului performanței. Eficiența gestiunii economico-financiare și administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populației, publicat în Monitorul Oficial din 1 decembrie 2017. În cadrul misiunii de audit Curtea a mai sesizat și implementarea neuniformă și neconsecventă de către APC de profil, APL și organele de conducere ale întreprinderilor care prestează servicii de aprovizionare cu apă (ÎAC) a cadrului legal și normativ care reglementează prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă și de canalizare. APL și APC nu și-au realizat competențele legale cu privire la gestionarea și reglementarea serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare. De asemenea, acestea nu au întreprins măsuri pentru a organiza, a dezvolta și a spori eficiența furnizării serviciilor publice de alimentare cu apă şi de canalizare, precum și a utilizării patrimoniului public de către ÎAC, se spune în Hotărârea Curții. Unele autorități responsabile nu au asigurat nici prestarea serviciilor de aprovizionare cu apă și de canalizare de către operatorii delegați și licențiați. Astfel, în or.Căușeni, pentru 1405 consumatori (circa 20%) prestează servicii de alimentare cu apă 4 entități private, dintre care 2 entități, conform datelor SFS, nu au calculat și nu au achitat în buget taxa pentru apă. Aceste entități prestează serviciile respective în lipsa supravegherii de stat a sănătății publice și a organului de protecție a mediului înconjurător, nedispunând de licențe care le-ar permite activitatea de furnizare a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare la nivel de oraș. Verificările efectuate de audit în scopul determinării eficienței utilizării patrimoniului public au relevat deficiențe în procesul de concesionare a „Serviciului de evacuare și epurare a apelor uzate” din mun. Bălți. Astfel, intenția de a moderniza instalațiile de epurare și a eficientiza serviciul nu au adus rezultate din cauza incompetenței APL din mun. Bălți de a fundamenta obiectul concesiunii și necesitatea acesteia, mărimea redevenței, precum și de respectarea formală a procedurii de transmitere în concesiune a instalațiilor de evacuare și epurare. Totodată, echipa de audit a mai sesizat că întreprinderile nu dețin informații exhaustive și veridice privind aria de cuprindere și de necuprindere a persoanelor fizice și juridice cu servicii de aprovizionare cu apă și de canalizare, precum și despre cauzele acestei situații. De exemplu, tot în mun.Bălți nu dispun de acces la rețelele de alimentare cu apă 2 cartiere locative și 9 străzi, iar autoritățile responsabile din mun.Bălți nu dețin informația privind numărul acestor gospodării. Analizele efectuate de audit au relevat că cel puțin 670 de gospodării din mun.Bălți, 812 gospodării din s. Elizaveta și 410 gospodării din s.Sadovoe nu au acces la apeduct. Probele de audit acumulate relevă că, din cauza tarifelor înalte la serviciile de aprovizionare cu apă și de canalizare, având concomitent ca sursă de aprovizionare cu apă fântânile de mină sau cele arteziene, populația și agenții economici din unele localități au refuzat să se conecteze la sistemul centralizat de aprovizionare cu apă și de canalizare. Această situație este generată și de politica investițională defectuoasă, care impune populația ce solicită prestarea acestor servicii să investească în construcția sistemelor alternative de aprovizionare cu apă. Curtea a identificat investiții nefundamentate economic, cum ar fi investiția de 69,78 mil. lei, efectuată în construcția Stației de epurare în or. Orhei, care a fost ineficientă și unde s-au acumulat piederi în anii 2015-2016 în urma utilizării acestei stații. Totodată, lipsește fundamentarea economică a proiectului investițional „Programul de alimentare cu apă și de tratare a apelor uzate în mun.Chișinău”, care urmează a fi finanțat din sursele BERD (24,0 mil. euro), BEI (24,0 mil.euro) și grantul UE, din sursele FIV (13,8 mil.euro), în sumă totală de 61,8 mil.euro, din care alocații pentru consultanți - 3,1 mil.euro. Contractele de împrumut cu BERD și BEI au fost semnate la 19.12.2013, iar contractul de grant nu a fost semnat nici până în prezent. Cât privește calitatea apei livrate, Curtea menționează că întreprinderile nu asigură normele sanitare privind calitatea apei, monitorizarea curentă a calității apei la punctele de intrare în clădiri sau la punctele din care apa este preluată în procesul de producție la întreprinderile alimentare, fapt ce nu asigură siguranța absolută în respectarea standardelor de calitate a apei potabile livrate către consumator. Alte neregularități identificate se referă la remunerarea conducerii AÎC, unde s-a stabilit că la majoritatea ÎAC în contractele individuale de muncă ale directorilor lipsesc reglementări clare privind modul de stabilire a cuantumului salariului tarifar, a premiilor, precum și a adaosurilor și sporurilor salariale, ceea ce generează situații când mărimea salariului de funcție și primele acordate administratorului sunt stabilite în baza propriilor ordine, fără a fi corelate cu indicatorii de performanță ai întreprinderii, precum și fără coordonarea prealabilă cu fondatorul. Astfel, pe parcursul anului 2016, în lipsa unor fundamentări de rigoare, veniturile anuale ale administratorilor ÎAC, cum ar fi salariul de funcție, suplimentele, premiile au variat de la 61,4 mii lei până la 612,5 mii lei. Alte neregularități identificate de Curte: • Calcularea volumului consumat de apă și de canalizare pentru consumatorii casnici din blocurile locative se efectuează în mun.Chișinău neuniform, în baza unor indicații neregulamentare și în lipsa unor prevederi clare. • Lipsa unei politici de contorizare, neasigurarea divizării sistemului de alimentare cu apă în sectoare contorizate, în scopul identificării și analizei pierderilor de apă și neevaluarea riscurilor condiționează pierderi neargumentate de apă. • ÎAC nu întreprind măsuri credibile de stabilire a cauzei pierderilor, ceea ce denotă un management defectuos, precum și lipsa unui control intern adecvat la acest capitol. • ÎAC nu au indicat în politica de contabilitate normativele de stoc al materialelor necesare pentru asigurarea neîntreruptă a prestării serviciilor. De asemenea, ÎAC au demarat proiecte investiționale fără a se asigura de existența surselor de finanțare pentru finalizarea acestora. Ca urmare, ÎAC au utilizat ineficient mijloacele circulante ale întreprinderilor, imobilizându-le în active nefinalizate și în stocuri de materiale și piese de schimb care nu sunt utilizate, ceea ce determină pierderea valorii acestor bunuri și generează costuri suplimentare de depozitare, pază și întreținere, se mai menționează în Hotărârea Curții de Conturi.
author icon

Marina Căldare

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD" | Curtea de Conturi a Republicii Moldova

1807 vizualizări

Data publicării:

04 Decembrie /2017 08:37

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

apa | canalizare | servicii comunale | gestionare | servicii publice | investiţii

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon