Știri

Curtea de Conturi: Gestionarea ÎAC este ineficientă

Necorespunderea tarifelor pentru serviciile livrate cheltuielilor real suportate, cauzată de lipsa unei evidențe conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat, este una din problemele identificate de Curtea de Conturi în cadrul auditului de performanță privind serviciile de aprovizionare a populației cu apă. Misiunea de audit a cuprins activitățile și măsurile realizate în anul 2016 de factorii decizionali din cadrul întreprinderilor ce prestează servicii de aprovizionare cu apă și de canalizare (ÎAC), a autorităților publice locale și administrațiilor publice centrale privind asigurarea corespunzătoare a procesului de administrare a fondurilor publice de către entitățile respective. Astfel, potrivit Raportului intitulat Gestiunea economico-financiară și administrarea patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare a populației cu apă, prezentat în cadrul ședinței Curții de Conturi din 22 septembrie 2017, situația financiară a mai multor ÎAC este critică. În acest sens, raportorul a menționat că AC Bălți, Ungheni, Cahul, Ștefan-Vodă au active nete negative, iar AC Soroca, Orhei, SA AC Nisporeni, ÎM Aqua Basarabeasca, ÎS Acva Nord au activele nete mai mici decât capitalul social. În Raport se mai menționează că la moment sunt intentate proceduri de insolvabilitate la ÎS Acva Nord, ÎM AC Basarabeasca și SA RAC Soroca. Ca urmare, riscul deposedării autorităților publice de bunurile ce reprezită infrastructura de aprovizionare cu apă și de canalizare este destul de înalt. Situația finaciară a ÎAC este critică, 12 din 15 ÎAC auditate au obținut în anul 2016 pierderi. O altă deficiență identificată de misiunea de audit se referă la efectuarea unor investiții ineficiente, inclusiv din surse creditare. În acest context, menționăm ineficiența investiției de 69,78 mil. lei, efectuată în construcția Stației de epurare ZUC în or. Orhei, finanțată din surse externe. Astfel, în anul 2016 stația veche a fost utilizată la capacitatea de 17,5%, iar cea nouă la 11,7%, epurând împreună 836,0 mii m3 /an de apă uzată. Stația nouă nu poate epura toate apele uzate din or. Orhei, mai cu seamă cele provenite de la SA Orhei Vit. Efectuând o analiză a cheltuielilor suportate pentru epurarea 1 m3 de apă uzată, auditul a constatat că aceste cheltuieli au creșcut de la 2,62 lei în anul 2012 la 6,26 lei în anul 2016 sau de 2,4 ori. Astfel, dacă în 2016 costul de epurare la stația veche constituia 3,04 lei/m3, atunci la stația nouă acesta constituie 16,75 lei/m3. Ineficiente s-au dovedit a fi și investițiile SA SC Florești de circa 33,0 mil. lei pentru procurarea echipamentului și sistemului EverBlu de citire la distanță a datelor de pe apometre, urmare a cărora întreprinderea are venituri anuale suplimentare de 1,2 mil. lei și diminuări de cheltuieli 0,37 mil.lei. Astfel, investiția efectuată, fără a ține cont de cheltuielile privind plata dobânzilor, va putea fi recuperată în 21 de ani (33,0 mil. lei /1,57 mil. lei), în timp ce termenul de exploatare a echipamentelor variază de la 3 la 10 ani. În altă ordine de idei, în document se menționează că în perioada 2014-2016 ÎM RAC Bălți a ratat venituri de 31438,76 mii lei din cauza că administrația nu a asigurat revizuirea și aprobara tarifelor la serviciile de aprovizionare cu apă și de canalizare odată cu transmiterea în concesiune a „serviciului de evacuare și epurare a apelor uzate”. O altă concluzie a misiunii este că lipsa surselor financiare pentru dezvoltarea serviciilor de aprovizionare cu apă și de canalizare impune populația să investească în construcția sistemelor alternative, cum ar fi fântâni arteziene, iar pentru canalizare - gropi pentru deșeuri, ceea ce duce la pierderea acestor persoane ca potențiali consumatori și scăderea rentabilității investițiilor efectuate, dar și efecte negative asupra sănătății populației. Pe de altă parte, cadrul legal-normativ existent nu prevede mecanisme de a interzice populației folosirea apei necalitative și obligarea ei de a se conecta la apeductele existente cu apă calitativă. Auditul a mai constatat că la evidența ÎAC se află bunuri neproductive sau bunuri care nu mai sunt necesare activității de bază, pentru care a fost calculată uzura și, respectiv, au fost majorate cheltuielile întreprinderilor cu 15,2 mil. lei. ÎAC au utilizat ineficient mijloacele circulante ale întreprinderilor, formând stocuri de materiale, piese de schimb și utilaj care nu sunt utilizate, ceea ce duce la pierderea valorii acestor bunuri și generează costuri de depozitare, iar ÎAC nu întreprind măsuri pentru diminuarea acestor stocuri. Totodată, creanțele ÎAC înregistrază circa 450 mil. lei, din care circa 173 mil. lei reprezintă creanțe cu termen de achitare expirat și circa 252 mil. lei - cu termen de prescripție expirat, din care creanțe compromise de circa 17 mil. lei Această situație este cauzată de faptul că ÎAC auditate nu dispun de reglementări interne privind modul de constatare, urmărire și încasare a creanțelor cu termenul de achitare expirat, precum și persoane responsabile pentru activitaţi ce urmează a fi întreprinse pentru a asigura acest proces. Auditul a mai sesizat că modul de calculare a consumului de apă și serviciilor de canalizare de către consumatorii casnici din blocurile locative se efectuează în mun. Chișinău neuniform, în baza unor indicații neregulamentare și în lipsa unor prevederi clare. Curtea recomandă ÎAC revizuirea cadrului legal-normativ în sensul racordării acestuia la principiile de protecție a consumatorilor și de eficientizare a activității întreprinderilor prestatoare, reformarea managementului serviciilor publice de aprovizionare cu apă și de canalizare etc. Potrivit raportorului, entitățile supuse auditului urmează să informeze Curtea de Conturi despre implementarea recomandărilor în termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova a Hotărârii asupra Raportului. Menționăm că Serviciul public de alimentare cu apă și de canalizare se înființează, se organizează și funcționează în baza următoarelor principii:
  • securitatea serviciului furnizat;
  • politica tarifară adecvată;
  • calitatea, eficiența și rentabilitatea serviciului furnizat;
  • dezvoltarea durabilă.
author icon

Marina Căldare

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD" | Curtea de Conturi a Republicii Moldova

„Acest articol aparține exclusiv P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” și este protejat de Legea privind drepturile de autor.
Orice preluare a conținutului se face doar cu indicarea SURSEI și cu LINK ACTIV către pagina articolului”.

1796 vizualizări

Data publicării:

27 Septembrie /2017 08:30

Catalogul tematic

Noutăți

Etichete:

canalizare | apa | audit | curtea de conturi | raport | servicii

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon