13
11 2019
327

Lipsa indiferenței este deosebirea antreprenoriatului social de cel comercial

Dezvoltarea și promovarea întreprinderilor sociale poate avea ca rezultat câștiguri pe termen scurt și lung pentru bugetele publice prin reducerea cheltuielilor publice și creșterea veniturilor fiscale în comparație cu alte metode de abordare a problemelor sociale, însă lipsa de înțelegere a dimensiunii economice și sociale pe care o au întreprinderile sociale este una din barierele ce afectează credibilitatea acestora în piața economică. Faptul este constatat în Planul național de dezvoltare a antreprenoriatului social pentru anii 2020-2025. Documentul a fost elaborat pentru Ministerul Economiei și Infrastructurii ca urmare a contractului de asistență tehnică și financiară pe care îl are încheiat cu Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei în cadrul proiectului „Economic Policy Advice to the Moldovan Government” și este propus pentru examinare în ședința secretarilor de stat. Conform datelor prezentate în analiza situației actuale și a provocărilor în ceea ce privește dezvoltarea antreprenoriatul social în Moldova, mai mult de jumătate din populația țării locuiește în zonele rurale, iar circa un milion de oameni au părăsit țara în căutarea unor condiții de trai mai avantajoase. 20% din PIB Moldovei este reprezentat de remitențe. Alte aspecte analizate sunt nivelul de pregătire profesională a tinerilor, rata șomajului în rândul acestora, situația persoanelor cu dizabilități, presiunile financiare pentru soluționarea problemelor existente etc. În aceste condiții, economia socială poate contribui la abordarea problemelor sociale şi chiar de mediu, devenind din ce în ce mai relevantă ca una din soluţiile inovatoare şi creative. Pentru distingerea unei întreprinderi sociale de una comercială vom ține cont că entitatea comercială poate avea scopuri sociale, însă acestea sunt subordonate scopului comercial al maximizării profitului. Totodată, întreprinderea socială poate avea scopuri comerciale, de urmărire a profitului, însă acesta este subordonat scopului, misiunii sociale. Spre deosebire de întreprinderile comerciale, întreprinderile sociale reinvestesc profitul, având prioritar scopul social. Astfel, Planul propune realizarea acțiunilor precum dezvoltarea cadrului legislativ favorabil dezvoltării domeniului, culturii antreprenoriatului social, abilităților antreprenoriale și competențelor profesionale în domeniu, facilitarea accesului la piață și finanțare, elaborarea de politici publice și strategii, dar și dezvoltarea rețelelor și coalițiilor actorilor sociali implicați. Menționăm că acest gen de antreprenoriat deja este prezent în Republicii Moldova. Ca exemple de succes în Raportul de țară „Economia socială în vecinătatea estică și în Balcanii de Vest”, care a fost realizat pentru anul 2018 (realizat cu sprijinul Comisiei Europene) sunt indicate șase întreprinderi: „Floare de Cireș” care furnizează servicii de catering, „EduJoc” (produc sau importă jucării și jocuri, organizează seminarii și ateliere gratuite pentru copii, părinți și educator), „Mara Woman” (dezvoltă economia rurală și oprește fenomenul migrației din zonele rurale), „MEGA” (Academia Moldovenească de Guvernare a Mediului), „Dulce Plai” (restabilirea populației de albine din Moldova și producerea produse de înaltă calitate din stupină), „Seed It Forward” („crește copaci și oameni pentru o Moldova mai ecologică”). Conform analizei, în Europa funcționează peste 2,8 mil. de întreprinderi în economia socială, ceea ce reprezintă 10% din afacerile din UE. Acestea au peste 13,6 mil. de angajați, adică 6,3% din totalul persoanelor încadrate în câmpul muncii în Europa. Sectorul economiei sociale implică mai mult de 82,8 mil. de voluntari, echivalentul a 5,5 mil. de lucrători cu normă întreagă. De asemenea, din sector fac parte peste 232 mil. de membri ai cooperativelor și societăților mutuale.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.