31
01 2014
12349

Misiune imposibilă: Majorarea salariului minim în Republica Moldova

Deseori se vorbeşte despre necesitatea majorării salariilor din Moldova. Totuşi, până în prezent niciunul din guverne nu a reuşit să aducă salariul minim pe economie cel puţin la nivelul minimului de existenţă. Şi această stare de fapt nu poate fi depăşită atâta timp cât autorităţile nu vor schimba abordările dinspre menţinerea cu orice preţ a locurilor de muncă spre eficientizarea activităţii. Logica este simplă, menţinem o mulţime de funcţii prost plătite în diferite structuri atât de stat cât şi private şi nu avem nicio şansă să eliberăm mijloacele pentru a deveni mai eficienţi şi, în perspectivă, pentru a crea noi locuri de muncă remunerate mai bine. Vlad VASILCOV Salariul minim nu este o prioritate pentru mule ţări industrializate, fiindcă angajatul poate fi plătit în funcţie de productivitatea sa iar cei care nu sunt foarte calificaţi mizează mai mult pe salariul minim, ceea ce nu este convenabil pentru angajator. Astfel că pentru angajator nu este convenabil un salariu minim foarte mare. Pe de altă parte, fixarea unui salariu minim pe economie permite statului să combată sărăcia şi să reducă inegalitatea dintre muncitori. Dacă este mărit salariul minim, creşte puterea de cumpărare a salariaţilor. Dacă să ne referim la UE, în prezent 21 din cele 28 de state membre au adoptat un salariu minim, nivelul căruia variază foarte mult de la un stat la altul (vezi harta). Astfel că cel mai mare salariu minim este în Luxemburg (1 874 euro), Belgia(1 502 euro), Olanda (1 469 euro), pe când cel mai mic este în România (159 euro) şi Bulgaria (157 euro). Salariul minim în Moldova Desigur că statisticele prezentate pe hartă prezintă Moldova ca o ţară cu un nivel de trai foarte scăzut. Ceea ce iese în evidenţă este că salariul minim nu ajunge nici măcar la necesarul pentru asigurarea nivelului minim de existenţă, care este în prezent de 1550 de lei. Pe când în UE această cifră este depăşită în unele state chiar şi în euro. Referitor la salariul minim pe economie vice-ministrul muncii şi protecţiei sociale, Sergiu Sainciuc, ne spune că acesta nu este un indicator de bază şi nu cuprinde un procent mare din salariaţi, fiind prevăzut pentru munca cea mai necalificată.
„Fiecare ţară stabileşte salariile pe care poate să le plătească şi bugetul pe care îl are. S-a calculat că nu va fi posibil să fie ridicat imediat salariul minim pentru întreaga economie. Astfel că s-a decis să se facă majorarea în mai multe etape. La prima etapă acesta a fost majorat în sectorul privat iar în cea de-a doua se vor face majorări în sectorul bugetar. În primul rând vor fi ridicate salariile persoanelor care activează în condiţii deosebit de nocive. Cred că vom reuşi de la 1 octombrie 2014 să aducem salariul minim până la 1000 de lei. La moment, pentru noi ar fi cel mai important să avem un cuantum minim de salarizare unic.”
- spune vice-ministrul. Cauza salariului mic Dacă e să analizăm numărul de angajaţi din Republica Moldova, atunci sectorul privat are aproximativ 550 de mii de angajaţi, iar statul are circa 200 de mii de angajaţi. Sistemul nostru de asigurare socială se bazează pe faptul că aceşti salariaţi trebuie să contribuie la întreţinerea a 600 de mii de pensionari. Avem un raport de 1,3 angajaţi la un pensionar. În Europa media este de 4 contribuabili la un pensionar. Evident, cu un astfel de raport nu îţi poţi permite salarii prea mari. Pe de altă parte, statistica cheltuielilor şi a veniturilor moldovenilor arată că veniturile sunt mai mici decât cheltuielile, ceea ce e un indiciu că există venituri „la negru”, care nu se impozitează şi sunt greu de contabilizat. Nu este de ignorat nici faptul că productivitatea muncii în Moldova este foarte mică, astfel că angajatorului îi este dificil deseori să ofere un salariu prea mare. Dacă vorbim de sectorul bugetar, ar fi de menţionat şi faptul că din totalul celor 1530 de întreprinderi de stat, 1289 nu activează, iar din cele 241 care activează, circa 100 generează, an de an, doar pierderi, potrivit șefului Fiscului, Ion Prisăcaru. În sectorul privat nu există o imagine clară referitoare la productivitate, totuşi întreprinderile cu capital străin sunt cele care oferă cele mai bune randamente şi posedă cele mai noi tehnologii. Prin urmare, nu e de mirare că salariile acestor angajaţi sunt peste media pe economie, de regulă.
„Salariul poate fi majorat atunci când creşte productivitatea muncii, inclusiv prin implementarea tehnicilor avansate. Sau, pentru a creşte salariile ar trebui să fie disponibilizaţi o parte din angajaţi, ceea ce implică alte cheltuieli sociale şi o creştere a şomajului”,
- spune vice-ministrul muncii şi protecţiei sociale. La nivelul UE salariul minim este foarte diferit în funcţie de posibilităţile pe care le are statul. Pentru a îmbunătăți situaţia din Republica Moldova trebuie să se întreprindă măsuri pentru a aduce cât mai mulţi bani la buget, cât mai multe investiţii, să se reducă remunerarea la negru. Costurile salariale şi cele politice Cu toate că statul încearcă în ultimii ani să micşoreze „armata” de bugetari, ei primesc, dacă luăm statisticile pe 2012, 8,51 miliarde lei sau 24% din buget. Dacă mai pui şi pensionarii, nu prea rămâne loc pentru majorări sau creşteri spectaculoase. Pe de altă parte, reducerea drastică a personalului nu este o măsură prea populară şi implică nişte costuri politice pe care nu vrea să şi le asume niciunul dintre partide. Un exemplu este optimizarea învăţământului, unde are loc reducerea numărului de şcoli şi, evident, de profesori, ceea ce a dus la un val de nemulţumiri în rândurile profesorilor, părinţilor, primarilor etc. Dacă luăm în calcul că acesta este un an electoral, măsuri draconice nu vor fi întreprinse. Unicul lucru la care ne putem aştepta este majorarea salariului pentru anumite categorii, pentru ca politicienii să mai acumuleze nişte dividende politice în ajunul alegerilor. Dosar: În 2012, 28,2 % din totalul salariaților erau angajați în sectorul bugetar, sau mai puțin cu 11,5% față de anul 2009. Cele mai mari creșteri ale salariilor, de 1,3 – 2 ori, au fost înregistrate pentru următoarele sectoare (perioada 2010-2012): sănătate, afaceri externe, menţinerea ordinii publice şi securitatea naţională, justiţia, apărarea naţională, ştiinţa şi inovarea, transporturile și drumurile, învățământul, cultura, sportul, asigurarea şi asistenţa socială. Salariul minim pentru sectorul privat este de 1400 de lei. În sectorul bugetar el variază între 800 şi 900 de lei iar uneori nu depăşeşte nici 600 de lei. Minimul de existenţă este o sumă a cheltuielilor vitale pentru viaţa omului. În prezent, în Republica Moldova nivelul lui este estimat la 1550 de lei.

via eco.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.