19
08 2019
2505

Noi inițiative de modificare a Codului muncii: Registrul electronic al angajaților și program flexibil de muncă

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a înaintat pentru consultări publice proiectul de lege pentru modificarea Codului muncii (CM). Proiectul a fost elaborat în cadrul unui grup de lucru tripartit creat sub egida ministerului în componența căruia au fost incluși și reprezentanți ai Confederației Naționale a Patronatului, Confederației Naționale a Sindicatelor și Inspectoratului de Stat al Muncii.

Inițiativele incluse în proiect, în mare parte, constituie obiectul unui compromis dintrepartenerii sociali atins în cadrul a 13 ședințe a grupului de lucru menționat.

Proiectul de lege prevede modificarea a peste 30 articole ale CM. Una din prevederi ține de instituirea Registrului electronic al angajaților din Republica Moldova, în contextul excluderii carnetelor de muncă. Noua redacție a alin. (3) art. 56 din CM prevede că „contractul individual de muncă se întocmește în două exemplare, se semnează de către părți și se înregistrează de către angajator, în mod electronic, în Registrul electronic al angajaților din Republica Moldova, ținut și gestionat în modul stabilit de Guvern. Un exemplar al contractului individual de muncă se înmânează salariatului, iar celălalt se păstrează la angajator”.

Se propune completarea Codului cu un articol nou — 571 „Examenul medical la angajare și examenele medicale periodice”. Articolul prevede că angajarea și/sau transferul unor categorii de salariați la alte locuri de muncă se vor face conform certificatelor medicale eliberate în temeiul examenelor medicale. Pentru perioada examenelor medicale periodice salariaților li se garantează menținerea locului de muncă (a funcției) și a salariului mediu. Cerinţele pentru efectuarea examenului medical la angajare și examenului medical periodic în raport cu factorii de risc din mediul ocupațional, după cum se spune în proiect, vor fi aprobate de Guvern, după consultarea patronatelor și sindicatelor.

Un nou alineat — (6) – la art. 84 din CM stabilește că salariatul care a prestat munca în temeiul unui contract individual de muncă declarat nul va avea dreptul la remunerare pentru munca prestată.

Se propune completarea CM cu un articol aparte ce va reglementa programul flexibil de muncă. Astfel, art. 1001 din proiect oferă angajatorului dreptul de a stabili programe flexibile de muncă, cu acordul sau la solicitarea salariatului, dacă această posibilitate este prevăzută în contractul colectiv de muncă sau în regulamentul intern al unităţii sau în alt act administrativ la nivel de unitate. Programele flexibile de muncă presupun un mod diferit de organizare zilnică a timpului de muncă față de regimul normal de muncă. Programul flexibil de muncă se va institui în baza acordului între părți, prin monitorizarea de către angajator a orei de sosire și de plecare. În proiect se precizează că în cadrul programului flexibil de muncă, durata zilnică a timpului de muncă poate fi împărțită în două perioade: o perioadă fixă în care personalul se află la locul de muncă și o perioadă variabilă, în care salariatul își alege orele de sosire și de plecare.

Condițiile de activitate în cadrul programului flexibil se vor stabili în contractul individual de muncă și poate funcționa numai cu respectarea prevederilor art. 100 din Cod. În același context se propune, prin completarea art. 102 cu alin. (4), ca „la unitățile cu flux continuu și la unele lucrări cu regim de muncă neîntrerupt, care nu permit reducerea duratei zilei de muncă (schimbului) din ajunul zilei de sărbătoare nelucrătoare, salariații beneficiază de o compensație conform regulilor de compensare a muncii suplimentare”.

Se propune și revizuirea normelor ce țin de atragerea angajaților la muncă suplimentară. În cazul aprobării inițiativelor propuse, în cazul atragerii la muncă suplimentară, se va permite recompensarea orelor de muncă suplimentară cu același număr de ore libere, care vor fi oferite în decurs de până la 30 de zile de la realizarea muncii suplimentare. Iar în cazul în care compensarea prin ore libere nu este posibilă, munca suplimentară va fi remunerată în condițiile prevăzute în alin. (1) și (2) al art.157 din CM.

Proiect mai prevede o nouă redacție a normei ce ține pauza de masă. Redacția propusă a alin. (2) din art. 107 stipulează că „durata concretă a pauzei de masă și timpul acordării acesteia se stabilesc în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern al unității sau în contractul individual de muncă. Pauzele de masă, cu excepțiile prevăzute în contractul colectiv de muncă, în regulamentul intern al unității sau în contractul individual de muncă, nu se vor include în timpul de muncă”.

În scopul utilizării optime de către salariați a zilelor de repaus și de sărbătoare nelucrătoare, se propune de a oferi conducătorul unității dreptul, după consultarea reprezentanților salariaților, să transfere zilele de repaus (de lucru) în alte zile.

Autorii mai propun, ca salariatului care intenționează să adopte un copil, în baza unei cereri scrise, să i se acorde concediu neplătit pe durata încredințării copilului adoptabil, ce nu va depăși 90 de zile calendaristice.

Inițiativa mai prevede ca salariaților, trimiși de către angajator, la studii în învățământul profesional tehnic, superior de licență sau superior de master, în instituțiile de învățământ acreditate în condițiile legii, la secțiile cu frecvență redusă și care, au acumulat numărul de credite obligatorii prevăzute în planul de învățământ pentru anul respectiv, „li se stabilește durata redusă a timpului de muncă, li se acordă concedii suplimentare cu menținerea integrală sau parțială a salariului mediu și alte înlesniri, în modul stabilit de Guvern”. În același timp salariaților care, din proprie inițiativă, s-au înmatriculat în învățământul profesional tehnic, superior de licență sau superior de master, în instituțiile de învățământ acreditate în condițiile legii, la secțiile cu frecvență redusă, li se vor acorda anumite garanții și compensații în modul prevăzut de contractul colectiv sau de cel individual de muncă.

Completarea la art. 186 a CM „Indemnizaţia de eliberare din serviciu” prevede că „în cazul în care, salariatul care este concediat, a activat la unitate cu contract individual de muncă în mai multe perioade de timp, în calcul se va lua anii complet lucrați de la încheierea ultimului contract individual de muncă”.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.