07
04 2017
2788

Rescrierea Codului fiscal şi a Codului vamal. Concept prezentat

Ieri, 6 aprilie, Ministerul Finanţelor a organizat o masă rotundă cu genericul Consultarea publică a Conceptului de rescriere a Codului fiscal şi a Codului Vamal.

Evenimentul a fost prezidat de vice-ministrul Iurii Cicibaba, iar discursul principal a fost ţinut de şefa Direcţiei Generale Politică şi Legislaţie Rodica Braguţă.

La expirarea a circa 2 săptămâni de la data publicării pe site-ul Ministerului Finanţelor a proiectului Conceptului de rescriere a Codului fiscal şi a celui vamal, au fost convocaţi, pentru dezbateri, reprezentanţii tuturor părţilor interesate – business, auditori, instituţii bancare, asiguratori, World Bank Group.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, care au făcut prezentarea conceptului, s-au referit la necesitatea de rescriere a Codului fiscal și a Codului vamal în scopul creării unei noi structuri și așezări a normelor fiscale și vamale, care să faciliteze înțelegerea textelor legislative, să îmbunătățească și să înlăture lacunele legislației fiscale și vamale actuale, să creeze un sistem fiscal și vamal modern și eficient.

Reforma fiscală și vamală, în viziunea autorilor, va contribui la eliminarea discriminării și a dublei impuneri, prevenirea cazurilor de evaziune fiscală și vamală, precum și va veni în întâmpinarea mediului de afaceri, ce activează pe plan internațional, cu o claritate și compatibilitate mai mare între legislația fiscală și vamală națională și legislația UE.

Vorbitorii au menţionat, că rescrierea Codului fiscal și Codului vamal este o măsură de politică fiscală și vamală a cărei implementare rezidă din necesitatea armonizării legislației naționale în domeniu la prevederile legislației Uniunii Europene, în conformitate cu angajamentele asumate prin Acordul de Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Astfel, autorii propun ca Codul fiscal să conţină 12 Titluri (spre deosebire de 10 în CF în vigoare). Este propusă introducerea titlurilor separate pentru reglementarea Impozitului pe profit (cu pastrarea Titlului Impozit pe venit), Regimuri speciale şi Titlul Proceduri fiscale.

Se propune următorul cuprins:
Dispoziţii generale
• Taxa pe valoarea adăugată
• Accizele
• Impozit pe venit
• Impozit pe profit
• Impozit pe avere
• Impozit pe bunuri imobile
• Impozite locale
• Resursele naturale
• Regimuri speciale
• Taxe rutiere
• Proceduri fiscale


Ce ţine de termenii de realizare a planurilor, Ministerul Finanţelor îşi propune ca până în luna septembrie 2017 deja să fie aprobate de Parlament, în lectură finală, Titlurile II –Taxa pe Valoarea Adăugată şi Titlul III – Accizele. Astfel că evenimentul de ieri a fost primul pas spre realizarea acestui scop ambiţios.

Conform propunerilor, Titlul II aferent Taxei pe Valoarea Adăugată și Titlul III ce ține de accize vor fi armonizate gradual la prevederile Directivelor Uniunii Europene, luând în considerare termenii de armonizare prevăzuţi în Acordul de Asociere RM-UE, în conformitate cu următoarele perioade:

până la 01.09.2017 — se propune de a revizui și examina normele ce țin de obiectul și sfera de aplicare a TVA, persoanele impozabile, precum și operațiunile care cad sub incidența TVA (baza impozabilă), faptul generator și exigibilitatea TVA, revizuirea și introducerea noțiunilor și a unităților de măsură pentru produsele alcoolice supuse accizelor (grade Plato, hectolitri), corelarea și integrarea modului de calcul a accizei pentru țigarete, etc.;

până la 01.09.2019 — urmează a fi analizate scutirile de TVA și accize aferente importului/livrărilor de mărfuri și servicii;

până în anul 2024 — examinarea, determinarea impactului și aplicarea cotelor accizelor în conformitate cu prevederile Directivelor UE.

În vederea realizării recomandărilor FMI și Curții de Conturi se urmărește a fi revizuite și eliminate facilitățile fiscale și vamale ineficiente.

Anume acest subiect a provocat cele mai multe întrebări ale participanţilor la dezbateri.

Mulţi dintre cei prezenţi aici sunt reprezentanţi ai businessului european în Moldova şi au decis să vină aici inclusiv datorită facilităţilor fiscale oferite. Excludrea facilităţilor le poate afecta afacerile. Trecerea la taxele şi accizele comunitare urmează să fie efectuate gradual”, — consideră Olesea Ghedrovici, EBA.

Drept răspuns Rodica Braguţa (MF) a făcut trimitere la raportul Curţii de Conturi, conform căruia un agent economic în calitate de aport în capitalul social al întreprinderii a depus haine (conform prevederilor CF, aporturile în capitalul social sunt scutite de TVA, la import).

“Acest caz este o derogare şi nu poate influenţa decizia de excludere sau de diminuare a facilităţilor fiscale şi vamale. Am dori să înţelegem cum va fi pus în aplicare CF rescris — drept un act legislativ nou, toate Titlurile concomitent, sau fiecare în parte? Trebuie bine să gândim, cum va interacţiona acesta cu sistemul legislativ în vigoare, ca să nu obţinem un colaps legislativ, luând în considerare şi faptul că vor fi introduse în CF noţiuni noi, care nu se regăsesc în alte legi, iar Titlul I cu Dispoziţii Generale va fi adoptat ultimul”, — consideră Artur Vârtosu, Efes Vitanta.

“Codul fiscal şi Codul vamal, în viziunea mea, trebuie puse în aplicare ca acte legislative noi, după o perioadă de revizuire a bazei normative a Moldovei, consultată cu toate părţile interesate – business, contabili, auditori, economişti. În procesul de elaborare de asemenea urmează să fie antrenaţi reprezentanţi ai acestor grupuri, cu organizarea dezbaterilor publice”, – susţine Sergiu Chirică, AmCham Moldova.

“Solicităm Ministerului Finanţelor mai multă deschidere, în special atunci când pregăteşte acte cruciale pentru economia ţării, mediului de afaceri, toţi cetăţenii Moldovei. Atunci când venim cu propuneri la temă, e bine să fim auziţi. În plan practic, am dori să ştim cum va fi adoptat Conceptul dat. Un simplu ordin al Ministerului Finanţilor nu e suficient, în viziunea mea. Acest Concept trebuie să devină un document legislativ, aprobat cel puţin prin hotărâre de Guvern”, — a spus Ion Prisăcaru, directorul general al Ecofin-Audit-Service.

În procesul de elaborare a acestor legi de importanţă majoră sigur că apar dificultăţi. Cei prezenţi în sală au gradul necesar de pregătire, conştientizează şi intuiesc continuitatea proceselor, pot contribui la elaborarea actelor durabile şi calitative. Acest potential trebuie utilizat din plin. Şi de ce să nu discutăm încă un titlu — cel cu privire la taxele asigurărilor sociale şi din medicină?”, – a spus Raisa Bejan, Asociația Producătorilor de Zahăr din Moldova, reprezentant al Confederației Naționale a Patronatelor din Republica Moldova.

“Cei antrenaţi în această activitate urmează să conştientizeze, că ceea ce e complicat pentru Ministerul Finanţelor este complicat şi pentru mediul de afaceri. Atunci când vorbim despre eliminarea unor facilităţi trebuie să spunem şi ceea că vor fi introduse altele, poate mai convenabile şi mai clare pentru mediul de afaceri. Vom avea doar de câştigat, dacă, după implementarea legislaţiei noi, vom obţine restituirea debitului lunar la TVA, spre exemplu. Cunoaştem că directivele europene care urmează a fi implementate conţin rigori dure, însă noi suntem în situaţia când trebiue să negociem cel puţin o perioadă de tranziţie pentru transpunerea lor în legislaţia naţională. Cunoaştem şi faptul, că Comisia Europeană permite derogări în dependenţă de specificul economiei naţionale, şi suntem obligaţi să profităm de această posibilitate”, — consideră Tatiana Stavinschi, PwC Moldova.

“Înainte de iniţierea procesului de rescriere a codurilor, noi am anunţat un concurs pentru formarea grupului de lucru. Au fost selectate persoanele care în prezent sunt preocupate de elaborarea proiectelor şi, concomitent, acumulează cunoştinţe şi experienţă de la partenerii nostril externi. Pe bază de voluntariat, orice persoană este în drept să vină cu propuneri. Şi să nu uităm, că, conform calendarului aprobat, proiectele Titlului II şi Titlului III ale Codului fiscal vor fi propuse pentru dezbateri publice în a doua jumătate a lunii aprilie, pentru circa o lună. Astfel, orice idee va fi auzită şi examinată în grupul de lucru şi coordonată cu partenerii externi”, — a subliniat Alesea Boghiu, șef al Direcției legislație, impozite indirecte și vamale din cadrul Direcției generale politică și legislație fiscală și vamală din cadrul MF.

Scopul major al rescrierii Codului fiscal este nu majorarea taxelor şi impozitelor, ci eliminarea economiei tenebre, combaterea salariilor în plic, crearea regulilor de activitate economică egale pentru toţi, clare şi transparente. Ce ţine de punerea în aplicare, Titlurile II şi III vor fi primele, apoi vor fi adoptate şi celelalte. Care este logica de a adopta Titlul I la sfârşit? Pe parcursul rescrierii altor title, lista noţuinilor se va extinde. De fiecare data vom introduce modificări în Titlul I, astfel ca spre sfârşitul procesului de rescriere a Codului fiscal nu va fi omisă nici o noţiune, iar rescrierea Titlului dat se va efectua, într-un mod oarecare, de la sine. Vorbind de grupul de lucru, a fost formată echipa care urmează să ne pună pe masă un produs, asupra căruia va trebui să ne expunem şi să muncim suplimentar cu toţii. Conştientizăm că mai avem de discutat multe, şi vă îndemnăm să participaţi activ în dezbaterile ulterioare, pentru ca în rezultat să obţinem un act legislativ bun, care ar satisfice cerinţele tuturor”, – a încheiat vice-ministrul finanţelor Iurii Cicibaba.





0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.