24
05 2017
422

Сoncurența și ajutorul de stat în Moldova

Proiectul de lege privind Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pe anii 2017- 2020, propus de Consiliul Concurenței și aprobat de Guvern, a fost publicat în Monitorul Oficial din 19 mai 2017. Programul este elaborat în vederea implementării prevederilor din Strategia Moldova 2020 cu privire la concurență şi își propune, drept obiectiv general, să dezvolte mediul concurențial loial în Moldova, prin deschiderea mai mare a sectoarelor economiei către concurență și monitorizarea eficientă a ajutorului acordat de stat.

La bază documentului a stat un studiu, care denotă că din cele 26 sectoare ale economiei care au fost supuse analizei, în 20 sectorul public deţine cel puţin o întreprindere (sub forma de întreprindere de stat, întreprindere municipală sau societate comercială cu capital de stat). Valoarea totală de bilanț a patrimoniului respectiv este de circa 18 mld. lei. Conform Registrului patrimoniului public, la data de 1 ianuarie 2015 erau înregistrate 244 de întreprinderi de stat, 498 de întreprinderi municipale și 112 de societăți pe acțiuni, în total 854 de întreprinderi, cărora autorităţile publice locale şi centrale au acordat ajutoare de stat.

În document se spune, că susţinerea financiară a fost acordată fără respectarea regulilor ajutorului de stat, cum ar fi condiţii de acordare, criterii clare etc. Astfel, pentru perioada 2011-2015 au fost raportate mai mult de 600 de măsuri de sprigin acordate întreprinderilor de către furnizorii de ajutor de stat. În perioada analizată valoarea ajutorului de stat acordat a înregistrat o tendință oscilantă.

Aceasta s-a majorat de la 4 256,96 mil. lei în anul 2011 la 4 873,24 mil. lei în anul 2012, fiind datorat creşterii accentuate a ajutorului de stat pentru dezvoltare regională. În anul 2013 valoarea ajutorului de stat s-a micşorat pînă la 4 194,56 mil. lei, iar în anul 2014 s-a majorat pînă la 4 455,55 mil. lei și pînă la5 455, 78 mil. lei în anul 2015, ceea ce a constituit o creștere cu 28,16% față de anul 2011.

În structura repartiţiei ajutorului de stat, conform formelor de acordare în perioada 2011-2015, ponderea cea mai mare a fost deţinută de facilităţile fiscale, aceasta fiind de 77,74% din valoarea totală a ajutorului de stat raportat. Faptul a contribuit la cele mai multe ajutoare de stat acordate în perioada de referință să fie de natura renunțărilor la venituri bugetare, fiind în mediu de 84,57% din valoarea ajutorului de stat raportat. În perioada analizată s-a înregistrat o majorare a ponderii ajutorului de stat de natura renunţării la venituri bugetare în valoarea totală a ajutorului de stat raportat, și anume, de la 86,70% în anul 2011 la 87,94% în anul 2015.

Tendinţa respectivă a fost determinată inclusiv de forma acordării ajutorului de stat de către furnizori. În acelaşi timp, rezultatele analizei datelor financiare ale întreprinderilor, rapoartele Curții de Conturi, Inspecției Financiare evidențiază, însă, performanța redusă a acestor întreprinderi. Astfel, conform datelor Agenției Proprietății Publice pentru anul 2015, din 356 de întreprinderi analizate, 114 au înregistrat pierderi, dintre care 36 sunt societăți pe acțiuni și 78 întreprinderi de stat.

Această performanță redusă poate fi explicată prin faptul că întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital de stat nu aplică principiile de concurență la selectarea și contractarea furnizorilor de bunuri, servicii, lucrări, achizițiile fiind efectuate la prețuri nejustificate și prin intermediari, achizițiile de proporții sunt efectuate fără acordul consiliului sau fondatorului.
Cadrul legal existent și regulamentele interne ale întreprinderilor nu prevăd proceduri clare și transparente de achiziții, precum și sancțiuni pentru abuzuri. Astfel, problema lipsei eficienței întreprinderilor de stat este un argument pentru Guvern de a accelera aplicarea strategiei pe termen lung pentru privatizarea întreprinderilor de stat, în beneficiul concurenței și al bunăstării consumatorilor.

Cu toate acestea, procesul de privatizare a înregistrat progrese modeste în ultimii ani, deși Agenția Proprietății Publice a identificat noi modalități de impulsionare a procesului de privatizare, prin crearea unor parteneriate public-private.

Cele 37 obiective specifice, incluse în Program şi care urmează a fi implementate, în această perioadă implică atât Consiliul Concurenței, cât și autoritățile publice centrale, autoritățile publice locale, agenții economici, dar și consumatorii.

Astfel, deschiderea sectoarelor economice către concurență se va obține prin reducerea indicelui Reglementărilor Pieței Produselor (RPP) de la 2,48 până la 1,55 în 2020, scara fiind de la 6 puncte, când se constată o economie fără concurenţă, suprareglementată şi până la 0 puncte – economie expusă concurenţei libere.
Se preconizează instituirea unui mecanism performant în domeniul acordării și monitorizării ajutorului de stat prin diminuarea ponderii acestuia în PIB către finalizarea implementării Programului la 1% din PIB. În anul 2015 ponderea acestuia în PIB era de 4,48%.

Printre acestea, se înscriu perfecționarea cadrului normativ în domeniul concurenței și ajutorului de stat, luând în considerație evoluțiile economice, armonizarea acestuia la standardele europene în domeniu.

De asemenea, se prevede ajustarea legislației naționale, care reglementează activitatea de afaceri, ca aceasta să fie compatibilă cu Legea concurenței. Din perspectiva întreprinderilor, această compatibilitate ar fi asigurată prin

revederea regulilor de participare a întreprinderilor, indiferent de mărime și locul de reședință a companiilor la achiziții publice (ceea ce se face în prezent),
— accesul nediscriminatoriu la resurse financiare bancare și nebancare (inclusiv la proiectele finanțate de donatori) a agenților economici,
— reducerea poverii administrative în angajarea personalului nou la companii(ce are în vedere impunerea unor cerințe sociale și de impozitare),
— micșorarea nivelului taxelor de export-import și a numărului procedurilor vamale pentru produse și servicii, precum și al documentelor ( actelor permisive, ce urmează să fie prezentate de agentul economic la export-import, dar ți în ansamblu pentru inițierea și desfășurarea afacerilor.


Urmează să fie identificate şi optimizate entitățile investite cu drepturi exclusive, ce activează la nivel național și local, este necesară optimizarea finanțării din resurse publice a întreprinderilor de stat și municipale.

Obiectivele Programului țin şi de pregătirea judecătorilor în dreptul concurențial, promovarea în continuare a culturii concurențiale în societate, inclusiv printre autoritățile publice centrale și locale, care, uneori, prin acțiunile lor, distorsionează concurența loială.

Tot în sensul de informare a societății, educării culturii concurenței Programul prevede instituirea Zilei Concurenței.

Programul național în domeniul concurenței și ajutorului de stat pentru 2017-2020 urmează a fi examinat și aprobat de Parlament.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.