Obiecte ale impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, conform art. 291 alin. (1) lit. e) din Codul fiscal, sunt unităţile care, conform Clasificatorului Activităţilor din Economia Moldovei, corespund activităţilor expuse în anexa nr. 1 la Legea nr. 231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerţul interior (în continuare – Lege). Unitatea comercială, potrivit art. 3 din Lege, reprezintă unitatea (spaţiu/structură/teritoriu/dispozitiv) amenajată/instalată conform specificului activităţii de comerţ prin care se desfăşoară activitatea de comerţ. Conform Nomenclatorului unităţilor comerciale, aprobat prin anexa nr. 5 la Lege, centrul comercial este unitate comercială, construcţie cu suprafaţă comercială C sau D, în care se desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul, utilizându-se o infrastructură comună şi adecvată satisfacerii necesităţilor consumatorilor şi ale comercianţilor, care dispune, de regulă, de spaţii destinate alimentaţiei publice. Astfel, centrele comerciale sunt obiecte ale impunerii cu taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, autoritățile administrației publice locale fiind în drept să stabilească cota taxei pentru tipul respectiv de unitate.

În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (32) și (33) din Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, la cererea de eliberare a patentei pentru desfășurarea activităților prevăzute la pozițiile 2.52 „Servicii alternative de îngrijire a copilului – servicii de îngrijire individualizată a copilului” și 2.53 „Servicii alternative de îngrijire a copilului – servicii de îngrijire a copilului de tip familial” din anexa la legea cu referință, solicitantul acesteia urmează să anexeze, inclusiv, și copia de pe diplomă sau de pe alt act privind studiile ce confirmă nivelul de calificare necesar desfăşurării genurilor de activitate respective. Astfel, actele de studii care atestă deținerea competențelor generale și profesionale pentru calificarea “Îngrijitor/îngrijitoare de copii (bonă)” sunt următoarele: - certificat de competență profesională (cu specificarea competenței/competențelor profesionale dobândite), eliberat la absolvirea unui program de formare profesională a adulților; - certificat de calificare, eliberat la absolvirea programului de formare inițială „Îngrijitor de copii”, în cadrul unei instituţii de învățământ profesional tehnic; - certificat de perfecționare/recalificare profesională, eliberat la absolvirea unui program de formare continuă; - diplomă de studii profesionale, eliberată la absolvirea programului „Educație timpurie”, calificarea „Educator”; - diplomă de studii superioare de licență/master, eliberată la absolvirea unui program de studii din domeniul de formare profesională „Pedagogie preșcolară”. Prin urmare, persoana fizică, la solicitarea patentei de întreprinzător în vederea desfășurării activității de îngrijire a copiilor, urmează să prezinte copia cel puțin a unuia dintre actele de studii enumerate mai sus.

La cererea de eliberare a patentei pentru desfășurarea activităților prevăzute la pozițiile 2.52 „Servicii alternative de îngrijire a copilului – servicii de îngrijire individualizată a copilului” și 2.53 „Servicii alternative de îngrijire a copilului – servicii de îngrijire a copilului de tip familial” din anexa la Legea nr. 93/1998 cu privire la patenta de întreprinzător, potrivit art. 4 alin. (32) și (33) din legea cu referință, solicitantul acesteia urmează să anexeze, inclusiv, și concluzia medicală pentru admiterea la serviciul de îngrijire a copilului. Concluzia medicală cu referință se eliberează de către medicul de familie conform adeverinței medicale (Formular nr. 086/e), aprobată prin Ordinul Ministerului Sănătății nr. 828 din 31.10.2011 “Cu privire la aprobarea formularelor de evidență medicală primară”.

Conform art. 6911 alin. (2) din Codul fiscal, în prima perioadă fiscală contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea echipamentului de casă și de control utilizat în activitate, cu excepția persoanelor care au beneficiat de compensarea sumei aferente procurării echipamentului de casă și de control. Totodată, potrivit prevederilor art. 5 pct. 40 echipamentele de casă și de control sunt mașinile de casă și de control cu memorie fiscală, alte sisteme informatice, ce includ dispozitive electronice (de tip terminal de plată în numerar, aparat de schimb valutar, precum și altele ce dispun de un program de aplicație dedicat și identificabil) cu funcții de mașini de casă și de control, destinate pentru înregistrarea operațiunilor de casă (în numerar), păstrarea, imprimarea, criptarea și transmiterea la serverul Serviciului Fiscal de Stat a informației financiare gestionate, care asigură protecția algoritmelor de lucru și a datelor înregistrate de modificarea nesancționată. Astfel, în prima perioadă fiscală contribuabilul este în drept să diminueze suma impozitului pe venit datorat doar cu suma cheltuielilor suportate pentru procurarea echipamentului de casă și de control utilizat în activitate. Cheltuielile suportate aferent procurării serviciilor de deservire a echipamentului sau a materialelor consumabile (sigiliilor, registrelor, hârtiei etc.) nu se va include în suma cheltuielilor cu care urmează a fi diminuat impozitul pe venit. Prin urmare, la completarea cererii de înregistrare/actualizare a datelor/încetare a activității pentru persoanele ce desfășoară activitate independentă (OMF nr. 2/2017), la pct. 2.3 se vor indica doar cheltuielile suportate pentru procurarea ECC.

Contribuabilii pot vizualiza Registrul unic al echipamentelor de casă și de control pe pagina-web a Serviciului Fiscal de Stat https://sfs.md/ro/catalogul-datelor-deschise/viii-control-fiscal și pe portalul https://mev.sfs.md.

În conformitate cu art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul determinat conform contabilității financiare, obținut în perioada fiscală de declarare, cu excepția veniturilor prevăzute la art.20 din Codul fiscal, micșorat cu valoarea returului de marfă sau a discontului (reducerii) în perioada fiscală în care a avut loc returul de marfă (s-a acordat discontul), inclusiv în cazul în care vînzarea mărfurilor respective a avut loc în perioadele fiscale precedente (art. 542 alin. (2) din Codul fiscal). Prin perioadă fiscală se înţelege anul calendaristic la a cărui încheiere se determină venitul (art. 541/1 alin.(1) Codul fiscal). Constatarea veniturilor conform contabilității financiare se asigură în conformitate cu prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118/2013. Potrivit SNC ,,Venituri”, veniturile reprezintă creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile proprietarilor. Veniturile din vînzarea produselor şi mărfurilor se recunosc în momentul în care sînt îndeplinite simultan condiţiile stabilite de pct. 12 din SNC ,,Venituri”. Astfel, venitul impozabil pentru subiecții sectorului întreprinderilor mici și mijlocii constituie venitul determinat conform contabilității financiare cu aplicarea prevederilor SNC. Cоnform pct.4 al SNC ,,Diferențe de curs valutar și de sume”, elemente monetare rерrеzintă active și datorii ехрrimаtе în valută străină саrе urmează a fi încasate/achitate. La întocmirea situaţiilor financiare elementele monetare în valută străină (numerarul, creanţele şi datoriile, cu excepţia avansurilor acordate şi primite pentru procurări/livrări de active şi servicii, investiţiile financiare, cu excepţia acţiunilor şi cotelor părţi etc.) se recalculează prin aplicarea cursului oficial al leului moldovenesc la data raportării (pct.11). Diferențele de сurs valutar fаvorabile și nefavorabile саrе араr са rezultatul rесаlсulării la data rароrtării а elementelor monetare se recunosc са venituri și cheltuieli curente și se contabilizează în conformitate cu prevederile pct. 9 și 10 din standardul menționat. Potrivit pct. 4 din SNC ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori şi evenimente ulterioare” data raportării este ultima zi a perioadei de gestiune pentru care se întocmesc situaţiile financiare. Suplimentar, comunicăm că modul de aplicare a regimului fiscal al agenţilor economici subiecţi ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii, stabilit în Capitolul 71 din Titlul II al Codului fiscal, nu presupune ajustarea cheltuielilor. Astfel, agenții economici urmează să includă în obiectul imрunerii veniturile determinate соnform contabilității financiare, la data raportării (ultima zi a perioadei de gestiune pentru care se întocmesc situaţiile financiare).

Potrivit prevederilor art. 541 alin.(1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii sînt agenţii economici care nu sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi agenţilor economici la care ponderea venitului pentru anul precedent din prestarea de servicii de consultanţă pentru afaceri şi management (pct. 70.22 din Clasificatorul Activităţilor din Economia Moldovei) este mai mare de 60% din venitul din vînzări. În corespundere cu prevederile alin. (31) din articolul menționat, agenţii economici menţionaţi la alin.(1) care, conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere în mărime ce depăşeşte 1,2 milioane de lei, aplică regimul de impozitare în modul general stabilit. Astfel, subiecţii impunerii ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii, care conform situației din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din livrări scutite de T.V.A. fără drept de deducere în mărime ce depășește 1,2 milioane de lei, au obligația aplicării regimului general de impozitare (12%), începând cu următoarea perioadă fiscală.