În conformitate cu prevederile Legii cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 178 din 26.07.2018 (MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 ) (în continuare Lege), au fost efectuate amendamente la prevederile Codului fiscal (CF), după cum urmează: potrivit art.19 din Lege, a fost completat art.133 din CF și anume atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat (SFS). Astfel, alin.(2) s-a completat cu pct. 37) cu următorul cuprins:

În conformitate cu prevederile statuate de art. de art. 1324 pct. 8) din Codul fiscal (CF), una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat (SFS) este executarea silită a restanțelor și altor plăți neachitate în termen la Bugetul public național (BPN.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 8 alin. (2) lit. e) al Codului fiscal (CF), contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, iar în cazul în care contribuabilul nu respectă obligațiile menționate, în corelare cu prevederile imperative ale art.229 alin. (2) al CF, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în drept de a emite dispoziții privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

Care sunt cazurile și care este procedura depunerii cererii pentru a beneficia de modificarea termenului de stingere a obligației fiscale, în corespundere cu prevederile art. 180 din CF?

Este în drept contribuabilul să beneficieze de prevederile statuate de art. 229 alin. (5) lit. a) din Codul fiscal (CF), în cazul în care efectuează plățile la buget prin intermediul Contului unic, iar banca să treacă la scăderi aceste sume?

Sechestrul ca măsură de executare silită poate fi aplicat în temeiul hotărârii Serviciului Fiscal de Stat privind executarea silită a obligației fiscale. Modelul nou al hotărârii și al actelor procedurale aferent sechestrului este reglementat de prevederile Ordinului IFPS nr. 143 din 13 septembrie 2002 despre aprobarea formularelor de executare silită a obligațiilor fiscale.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 170 din CF, stingerea obligației fiscale se face prin: achitare, anulare, prescripție, scădere, compensare sau executare silită. Potrivit reglementărilor imperative ale art. 175 din CF, stingerea obligaţiei fiscaleprin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.