În cadrul ședinței din 12 decembrie curent, Executivul a aprobat condițiile de salarizare ale personalului din instituţiile de învăţământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Acestea vor fi aplicate începând cu luna decembrie curent. Mecanismul a fost stabilit în conformitate cu sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, reieșind din faptul finanțării acestora din bugetul de stat prin Planul (Comanda de stat) de pregătire a cadrelor de specialitate. Aplicarea aceluiași mecanism de salarizare este necesară pentru a evita crearea discrepanțelor de salarizare în sistemul public de instituții.

Ministrul Finanțelor, Ion Chicu, a anunțat anterior că, cadrul normativ-secundar pentru punerea în aplicare a Legii privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar urmează a fi aprobat de Guvern, iar ieri Cabinetul de miniștri a aprobat hotărârea respectivă. Menționez că, odată cu aprobarea acestei hotărâri, tot cadrul regulatoriu pentru implementarea Legii privind sistemul unic de salarizare în sectorul bugetar va fi definitivat. Toate persoanele responsabile din cele peste 2700 de instituții bugetare pot purcede la calcularea salariilor conform sistemului unitar pentru luna decembrie 2018, astfel ca, în ianuarie 2019, conform graficului stabilit, toți angajații din sistemul public să primească salariile pe nou, a spus ministrul.

În Monitorul Oficial de astăzi, 12 decembrie 2018, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a publicat Ordinul cu privire la aprobarea balanței timpului de lucru în anul 2019. Astfel, în anul viitor vom avea 302 zile lucrătoare în cazul săptămânii de lucru cu 6 zile, iar cei care au săptămâna de lucru de 5 zile, vor munci 251 de zile. În cazul persoanelor care muncesc în intervalul luni-sâmbătă vor fi prezenți la locul de muncă 2006 ore, iar cei care au o săptămână de muncă de 5 zile, vor dedica serviciului, în total, 2002 ore.

Premierul Pavel Filip a participat ieri, 11 decembrie 2018, la o ședință de lucru cu membrii biroului permanent al Confederației Naționale a Patronatului din Moldova (CNMP). În cadrul acesteia, au fost abordate o serie de probleme social-economice din țară și modalitățile de rezolvare a acestora. Un subiect important al discuțiilor a vizat situația în care agenții economici sunt obligați să prezinte Biroului Național de Statistică un număr exagerat de rapoarte statistice, unele dintre care sunt irelevante pentru activitatea întreprinderilor.

Republica Moldova este o destinație atractivă pentru afaceri IT, a afirmat ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, la Forumul „Discover Moldova’s IT opportunities” desfășurat ieri, 10 decembrie, la București. Vom construi în parteneriat public-privat peste 50 mi m2 – un proiect de infrastructură fizică pentru un Parc IT. Muncim acum la asta și suntem în căutarea investitorilor, a comunicat ministrul. Guvernul Republicii Moldova își concentrează atenția pe politici de stimulare a sectorului TIC, începând cu inițiative legate de dezvoltarea afacerilor în domeniul IT, axate pe dezvoltarea educației și inovației digitale până la infrastructura de comunicații electronice performantă.

Guvernul a aprobat în ședința din 5 noiembrie curent proiectul hotărârii cu privire la Registrul Național al Calificărilor (RNC). RNC este un sistem informațional automatizat, destinat înregistrării, păstrării, stocării și utilizării informațiilor cu privire la calificările profesionale, criteriile de evaluare a calificărilor, furnizorii de programe de formare profesională, rezultatele învățării și mecanismele de certificare a nivelului de calificare, inclusiv nomenclatoarele domeniilor de formare profesională pentru învățământul profesional tehnic și superior.

Marea majoritate a problemelor abordate în cadrul vizitelor în teritoriu sunt comune pentru toate localitățile: lipsa sistemelor de apă și canalizare, a managementului deșeurilor, starea proastă a drumuirilor, a constatat prim-ministrul Pavel Filip la întrunirea cu locuitorii satelor Peresecina și Camencea din raionul Orhei. „Problema noastră este nu lipsa banilor, ci administrarea proastă”, a menționat premierul. Pe parcursul anilor, din Fondul ecologic au fost repartizați mai mulți bani, câte puțin pentru fiecare localitate, dar din ei nu s-a ales nimic.