Acest eveniment a reunit creatorii de politici şi experţii din administraţiile fiscale, agenţiile de anticorupţie şi antispălare de bani, alte agenţii de aplicare a legii şi organizaţiile interguvernamentale relevante. Scopul evenimentului este de a continua „Dialogul Oslo”, lansat în Oslo, Norvegia, în perioada 21 – 23.03.2011, privind consolidarea aspectelor strategice, organizatorice şi practice de implementare a unui ansamblu de abordări guvernamentale de combatere a criminialităţii financiare grave, inclusiv a evaziunii fiscale, spălării de bani şi corupţiei, atît la nivel naţional, cît şi la cel internaţional.

Acest eveniment s-a focusat asupra noilor tendinţe şi noilor tactici ale infractorilor, care abuzează de obligaţiile de conformare a T.V.A. în tranzacţiile transfrontaliere şi care sînt îndreptate împotriva măsurilor întreprinse de administraţiile fiscale şi vamale, în vederea anticipării şi combaterii evoluţii-lor de fraudă în domeniul T.V.A… Printre obiectivele atelierului de lucru se enumeră schimbul de bune practici şi experienţe privind: strategiile antifraudă şi măsurile operaţionale, atît la nivelul UE (inclusiv Eurofisc), cît şi cel intraeuropean, pentru a identifica şi combate schemele de fraudă în domeniul T.V.A.; abordarea schemelor de fraudă în domeniul T.V.A. transfrontalier (studii de caz) între statele non-UE şi între statele non-UE şi statele membre ale UE; rolul administraţiei vamale în combaterea fraudei în domeniul T.V.A. (modul în care cooperarea este organizată între autorităţile fiscale şi vamale, blocajele existente şi eliminarea acestora); creşterea şi îmbunătăţirea schimbului de experienţă şi asistenţei reciproce între administraţiile fiscale şi vamale.

Conferinţa a întrunit reprezentanţi din 19 ţări din Europa şi Asia Centrală şi 5 organizaţii internaţionale de profil (Banca Mondială (BM), Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE), Fondul Monetar Internaţional (FMI), Corporaţia Financiară Internaţională (IFC), Biroul de cooperare tehnică a Germaniei (GTZ)). Acest eveniment a avut ca scop schimbul de experienţă şi de opinii pe o bază regională, precum şi identificarea abordărilor pentru a răspunde provocărilor legate de politica introducerii reglementărilor preţurilor de transfer şi opţiunilor pentru sistemul de gestionare a conformităţii costeficient, ceea ce permite asigurarea unui climat investiţional bun pentru sectorul privat.

La eveniment au participat 39 de delegaţii din 24 de ţări separate, responsabile pentru serviciul contribuabilului şi comunicare, cu scopul de a discuta despre problemele majore, care au avut impact asupra conformităţii contribuabilului şi serviciilor furnizate acestora. Atelierul de lucru s-a focusat pe schimbul de bune practici în domeniul serviciului contribuabilului/comunicaţie în administraţia fiscală modernă, acordînd o atenţie deosebită schimbării mediului: Cum de atins cele mai bune rezultate, făcînd lucruri vechi întrun mod modern. În acest context, subiectele de discuţie au inclus noi modalităţi de comunicare/interacţiune/tranzacţii cu contribuabilii, determinarea modului în care contribuabilii au necesitate şi preferă de a contacta cu administraţiile fiscale, inclusiv, în contextul disponibilităţii serviciilor în format electronic de către multe administraţii fiscale, spectrul de servicii puse la dispoziţia contribuabilului în oficiile fiscale, modul în care reorganizarea administraţiilor fiscale au fost afectate de resursele tehnologice/ informaţionale disponibile, precum şi experienţele individuale de ţară în implementarea serviciilor contribuabilului. Activitatea atelierului de lucru a fost derulată prin combinarea prezentări lor de actualitate din partea delegaţiilor din Armenia, Danemarca, Finlanda, Suedia, Portugalia, Belgia, Austria, Federaţia Rusă şi a discuţiilor în grup, ceea ce a permis de a face schimb de idei şi de a lua în considerare problemele întîmpinate de administraţii fiscale cu referinţă la serviciile prestate contribuabilului.

Abordarea obiectivelor atelierului de lucru ţin de oportunitatea prezentării şi discutării de către delegaţiile participante la eveniment a cazurilor specifice de riscuri, existente în legătură cu activităţile transfrontaliere: aspectele practice de identificare a acestor riscuri, căile şi metodele de combatere a schemelor de evaziune fiscală. Subiectul, ce ţine de metodele de identificare a contribuabililor implicaţi în activităţi transfrontaliere, continuă să atragă interesul semnificativ al membrilor IOTA, în special urmare mai multor evenimente care au avut loc cu tematica restructurarea activităţii transfrontaliere. Din aceste considerente, în acest an IOTA a intenţionat să se concentreze asupra contribuabilului. Actualitatea subiectului invocat ţine de numărul tot mai mare de contribuabili care călătoresc în afara hotarelor, pentru a se angaja în cîmpul de muncă şi, astfel, este foarte important de a asigura ca cetăţeanul sau agentul economic să fie corect înregistrat ca contribuabil în ţara corespunzătoare.

Conform aportului adus la Bugetul Public Naţional în perioada lunilor ianuarie — mai ale anului curent, accizul se plasează pe locul 4, fiind cu o poziţie mai jos comparativ cu anul 2011 şi anul 2010. În perioada ianuarie 2010 – mai 2012 au fost modificate cotele la accize de trei ori. Astfel, se vor analiza încasările accizelor în perioadele 01.01.2010 – 31.03.2011 (în continuare–perioada I), perioada 01.04.2011 – 31.12.2011 (în continuare–perioada II) şi perioada 01.01.2012 – 31.05.2012 (în continuare–perioada III), în dependenţă de modificarea cotelor. Suma majoră a accizelor încasate revine produselor din tutun.

În conformitate cu calendarul bugetar, Ministerul Finanţelor a început în luna martie elaborarea cadrului bugetar pe termen mediu, colectînd de la instituţiile de stat şi de la partenerii de dialog social prognozele de creştere economică, propunerile pentru strategiile de cheltuieliectoriale, propunerile de formare a politicii fiscale pe termen mediu. Confederaţia naţională a patronatelor a venit, ca şi în anii precedenţi, cu o lungă listă de doleanţe, împărţită pe 10 capitole, începînd de la impozitul pe venit şi încheind cu administrarea fiscală. Printre ideile promovate de patronate, care au fost preluate şi de către unele autorităţi publice, se numără deducerea sumei creditelor ipotecare şi a cheltuielilor aferente acestora, achitate de persoanele fizice, la procurarea locuinţei pe parcursul anului fiscal, precum şi deducerea sumelor cheltuite pentru sănătate şi învăţămînt. Această acţiune de politică fiscală ar putea permite revigorarea sectorului construcţiilor şi ar constitui un stimulent real pentru bănci să acorde credite pe termen lung, dar şi pentru persoanele care îşi procură o locuinţă în ipotecă, consideră autorii.