Pe platforma  Grupului de lucru pentru reformarea cadrului de reglementare a activității de întreprinzător din cadrul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru în ședința desfățurată astăzi, 13 decembrie, a fost examinat primul pachet de modificări la cadrul normativ, prin care se propune reformarea activității de întreprinzător.

După cum a anunțat ministrul Economiei, Dumitru Alaiba, inițiativa legislativă a fost prezentată săptămâna trecută în cadrul unui brifieng de presă și conține prevederi din mai multe domenii: legislația muncii, control, construcții, date cu caracter personal etc. Totodată, ministrul a anunțat că, vor fi depuse eforturi pentru ca acest proiect să fie aprobat cât mai operativ, după ce vor fi desfășurate toate consultările publice de rigoare, intenția fiind ca documentul să fie aprobat în prima lectură în primele ședințe plenare din următoarea sesiune.

Proiectul a fost elaborat ca urmare a deciziei Prim-ministei, Natalia Gavrilița, privind reformarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător, fiind format și un grup de lucru, în componența acestuia fiind incluși reprezentanți din cadrul Ministerului Economiei, Misiunii Înalților Consilieri ai UE, comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Aparatului Președintelui RM, Cancelariei de Stat, Cabinetului Prim-ministrului, Agenției de Guvernare Electronică, Secretariatului Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru și viceprim-minstrul pentru digitalizare. Totodată, la necesitate vor fi implicate și ale ministere, instituții, comunitatea de afaceri și societatea civilă.

Astfel, o serie de prevederi vizează Codul muncii, fiind propusă programarea flexibilă a concediilor de odihnă anuale pentru anul următor de către angajator, de comun acord cu reprezentanții salariaților, până la sfârșitul fiecărui an calendaristic, precum și completarea Codului muncii cu un alineat care să prevadă opțiunea de a semna contracte individuale de muncă pe durată determinată cu salariații angajați în domeniul tehnologiilor informaționale și comunicațiilor.

Totodată, se propune modificarea modalității de acordare a indemnizației de concediu, care ar putea fi achitată de către angajator la o dată agreată de părți, dar nu mai târziu de data achitării salariului pentru luna în care salariatul se află în concediu. La momentul de față aceasta se plătește cu cel puțin 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu.

În altă ordine de idei, autorii consideră că, întreprinderea este cea mai vulnerabilă în primii ani de la lansare și există riscul de a comite unele încălcări în activitate, care nu au un pericol major, însă care pot fi sancționate foarte dur, ceea ce poate stagna substanțial dezvoltarea afacerii lansate. Astfel, se propune ca, în cazul agenților economici care activează mai puțin de trei ani, organele de control să nu poată aplica amenzi, efectuând doar controale consultative, cu excepția cazurilor grave și repetate.

Cât privește controalele fiscale, experții au menționat că acestea vor fi abordate ulterior, în alt pachet de modificări, cu participarea Ministerului Finanțelor și Serviciului Fiscal de Stat.

De asemenea, la solicitarea IMM-urilor, se propune la delegația de control să fie anexate obligatoriu și listele de verificare, în temeiul cărora se va desfășura controlul în cauză, pentru informarea persoanei supuse verificării despre cerințele care vor fi inspectate și pentru asigurarea că organul de control va face uz anume de listele de verificare și va desfășura controlul în limita acestor liste.

După cum au menționat experții, mediul de afaceri a mai solicitat și abrogarea Legii nr. 1466/1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, dat fiind faptul că prevederile documentului au devenit inutile și nu se aplică.

Totodată, se propune completarea Legii nr.133/2011 privind protecţia datelor cu caracter personal cu o excepție, care va acorda dreptul persoanelor controlate de a efectua înregistrarea audio și/sau video a inspectorilor ce se află în exercițiul funcției și efectuează controlul de stat, fără obligația de a preveni despre acest fapt în prealabil sau de a obține consimțământul inspectorului, pentru a elimina abuzurile.

Proiectul mai prevede digitalizarea relațiilor dintre executorii judecătorești și băncile comerciale, fiind reduse costurile administrative, revizuirea domeniilor de activitate și a categoriilor de angajați din cadrul unității care urmează a fi supuși examenului medical (prin excluderea „pașaportului albastru” pentru angajații din HoReCa), comunicarea cu salariații prin mijloace disponibile, care pot face dovada recepționării informației etc.

Documentul poate fi consultat aici până la 20 decembrie curent.