La fel ca orice activitate de întreprinzător, desfășurarea de către persoana fizică a activității profesionale licențiate sau autorizate (de exemplu, în calitate de avocat, executor judecătoresc, notar, administrator autorizat etc.) implică efectuarea unor operațiuni/tranzacții de plată prin intermediul conturilor bancare și/sau de plăți.

În perioada anilor 2017-2018 tichetele de masă au fost promovate activ, prin elaborarea legislației în domeniu și aprobarea cadrului normativ de aplicare a acestuia.

Infractiunile economico-financiare, dar îndeosebi fraudele fiscale, au o deosebită importanță în practica justiției penale, atât prin prisma relațiilor sociale care formează obiectul de protecție a legii penale conform prevederilor art. 2 din Codul penal, cât și prin vasta răspândire a faptelor prejudiciabile care aduc atingere acestor relații sociale.

Începând cu data de 01 ianuarie 2023 au intrat în vigoare mai multe modificări la Codul fiscal privind taxa pe valoare adăugată, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023).

La data de 18 iulie 2025 în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr. 187/2025, ale cărei prevederi, cu unele excepții, au fost puse în aplicare din 18.07.2025. În temeiul legii menționate au fost operate modificări în mai multe acte normative, inclusiv, la Legea taxei de stat nr. 213/2023, pe care le vom analiza în continuare.

Principiul taxării inverse este aplicat de subiecții impunerii care procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor înregistrate în calitate de plătitori de TVA, declarate în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149/2012 (în continuare – întreprindere în proces de insolvabilitate),

Compania SRL X s-a adresat către Serviciul Fiscal de Stat în vederea returnării sumei transferată greșit, la conturile curente ale lichidatorului. Apare întrebarea: poate fi efectuată restituirea sumei achitate eronat (cod ECO 111230) la contul bancar al lichidatorului?

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 5 luni ale anului curent, la bugetul public național (BPN) au fost acumulate venituri în sumă de 33,5 mld. lei, fiind în creștere cu 5,5 mld. lei față de perioada similară a anului trecut.  Cheltuielile au constituit 36,6 mld. lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021 sunt mai mari cu 5,4 mld. lei. Executarea BPN s-a încheiat cu un deficit în sumă de 3,1 mld. lei, iar soldurile mijloacelor bănești în conturile bugetelor componente ale bugetului public național au constituit 10,5 mld. lei.

Miercuri, 30 august curent, expiră termenul-limită de transferare la buget a dividendelor aferente cotei proprietăţii publice în capitalul social de către societăţile pe acţiuni

Pe agenda ședinței secretarilor de stat din 22 februarie a fost inclus proiectul modificărilor și completărilor la HG nr. 743/2002 cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale în scopul eliminării neclarităților apărute în procesul implementării HG nr. 874/2022, în baza căreia au fost revizuite mai multe prevederi din HG nr. 743/2002.

În practică se întâlnesc situații, când o companie furnizează mărfuri unei instituții care este finanțată de la buget, iar plata pentru bunurile livrate se efectuează cu întârziere

Apărute pentru prima dată în lume în calitate de sursă de finanțare a necesităților statului, în prezent, valorile mobiliare de stat (VMS) sunt pe larg utilizate de majoritatea țărilor, în scopul acoperirii deficitului bugetar și asigurării statului cu resursele necesare finanțării economiei.

Partenerul public va efectua un control anual asupra modului de realizare a parteneriatului public-privat, inclusiv prin desemnarea unui auditor independent sau prin organele de control/audit ale statului, în conformitate cu legislația. La rândul său, partenerul privat este obligat să asigure partenerului public accesul liber la obiectul parteneriatului public-privat,

Ordinul MF nr.103/2005 cu privire la reglementarea înscrierilor în conturile personale ale contribuabililor va fi abrogat începând cu data de 22 august. În acest sens, în Monitorul Oficial din 22 august a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr.82 din 31 iulie 2024 cu privire la abrogarea Ordinului MF nr. 103/2005.

La virarea la bugetul de stat a defalcărilor pentru finanţarea sistemului de documente normative în construcţii de către contribuabili urmează a fi consultate prevederile Legii nr. 721/1996 (Lege nr. 721/1996) privind calitatea în construcţii.

În anul 2026, Biroul Național de Statistică va realiza o lucrare statistică despre situațiile financiare ale organizațiilor necomerciale/reprezentanțele entității nerezidente pentru anul 2025,

Organizarea şi funcţionarea serviciilor alternative de îngrijire a copiilor cu vârsta de până la 3 ani, precum şi anumite particularităţi ale regimului juridic privind iniţierea şi desfăşurarea acestor activităţi pe teritoriul Republicii Moldova sunt reglementate

Organele cu atribuţii de administrare fiscală vor expune informaţia privind lipsa/existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și de către persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului (ce urmează a fi lansat). Documentele electronice descărcate de pe aceste portaluri vor fi semnate electronic, deținând aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele respective.   Ieri,  20 aprilie, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative, ce are ca scop revizuirea modului de interacțiune

Consiliul controlului financiar public intern - organismul profesional cu rol consultativ instituit pe lângă Ministerul Finanţelor, pentru a acţiona în vederea susţinerii implementării eficiente

Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului. În acest context, întru excluderea interpretărilor eronate ale cadrului