Indemnizaţiile de concediere stabilite conform legislaţiei se atribue la alte venituri impozabile potrivit art. 18 lit.o) din Codul menționat. Prevederile art.186 alin.(1) lit. a), b), c) din Codul muncii (Legea nr.154 din 28.03.2003), stabilește plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate pentru prima pentru a doua lună, și a treia lună după concedierea salariatului.

Tatăl copilului nou-născut va avea dreptul la un concediu paternal de 15 zile calendaristice, ce poate fi acordat integral sau divizat în până la 3 fracțiuni, pe parcursul primelor 12 luni de la nașterea copilului.

Din 1 ianuarie 2023, baza lunară de calcul la care angajatorul datorează contribuţia de asigurări sociale o constituie fondul de retribuire a muncii şi alte recompense, care pentru fiecare angajat nu poate fi mai mică decât 50% din suma lunară a contribuțiilor calculate din salariul minim lunar pe țară stabilit de legislație.

În Monitorul Oficial de astăzi, 26 februarie curent, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 34 din 22 februarie 2021 cu privire la modificarea unor ordine ale Ministerului Finanțelor. În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) şi art. 133 alin. (8) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 8 februarie 2007, ediţie specială), precum şi a modificărilor operate prin Legea nr. 257 din 16 decembrie 2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 353-357, art. 288),

 Potrivit art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizaţii de membru destinate activităţii patronatelor, fundaţiilor şi altor asociaţii de reprezentare a activităţii de întreprinzător. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.

Începând cu anul 2022, se preconizează utilizarea operațiunilor de administrare a pasivelor cum ar fi răscumpărarea anticipată (buy back) a valorilor mobiliare de stat, iar ulterior și a operațiunilor switch1. Totodată, pentru a spori accesibilitatea persoanelor fizice la cumpărarea VMS, ca instrumente de economisire și în vederea diversificării canalelor de vânzare, către finele anului viitor va fi implementată o platformă de tranzacționare în mod direct a VMS către persoanele fizice.   Aceste și alte acțiuni sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2022-2024)”, documentul fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Potrivit art.35 alin.(2) lit.a) din Codul fiscal, persoană întreținută se consideră persoana care este un ascendent sau descendent al contribuabilului sau al soţiei (soţului) contribuabilului (părinţii sau copiii, inclusiv

În temeiul art.8 alin.(1) lit.b) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22), cu modificările ulterioare, şi în scopul excluderii prevederilor privind obligația aplicării ștampilei pe documentele contabile, în contextul art.11 alin.(7) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 și art.3 pct.5 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845/1992,

Serviciul Fiscal de Stat informează că, prevederile privind extinderea Programului de subvenționare a dobânzilor pe perioada ianuarie-mai 2021, precum și a Programului de rambursare a TVA pe perioada ianuarie-mai 2021 întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară, nu mai sunt în vigoare ca urmare a Hotărârii Curții Constituționale nr.15 din 28 aprilie 2021, prin care s-a declarat neconstituțională Hotărârea Parlamentului privind declararea stării de urgență nr. 49 din 31 martie 2021.

Conform art. 189/1 alin. (1) din Codul fiscal (în continuare – CF), în scopul determinării obligațiilor fiscale ale contribuabilului, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) nu va lua în considerare sau va recalifica o tranzacție/acțiune sau o serie de tranzacții/acțiuni care, având în vedere toate

Volumul veniturilor provenite din activitățile desfășurate în sectorul comunicațiilor electronice (telefonie mobilă și fixă, Internet mobil și fix, transmisie și retransmisie a programelor audiovizuale și alte activități în domeniul comunicațiilor electronice) a însumat 1,44 mld. lei și s-a diminuat în trimestrul I al anului 2021 față de perioada similară a anului precedent cu 1,3%.   Conform datelor din raportul Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) privind evoluția pieței respective în ianuarie-martie anul curent, diminuarea a fost determinată de scăderea veniturilor realizate din vânzarea serviciilor de telefonie fixă cu 8,8% (până la 88,7 mil. lei) și telefonie mobile cu 7% (până la 693,3 mil. lei).

În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași aticol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.

Conform art.8 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.

Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară stabilește (Legea nr. 62/2008) principiile generale de reglementare valutară în Republica Moldova, drepturile și obligațiile rezidenților și nerezidenților aferente domeniului valutar. Referitor la plățile între rezidenți pe teritoriul RM, regula generală este că pe teritoriul Moldovei plățile și transferurile între rezidenți se efectuează în monedă națională.

Pe parcursul lunii septembrie (perioada 1-29 septembrie), angajatul rezidentului parcului pentru tehnologii informaționale (în continuare – Parc IT) s-a aflat în concediu neplătit. Imediat după încheierea concediului, contractul individual de muncă (CIM) a încetat și angajatului i-a fost achitată o compensație pentru 3 zile de concediu nefolosit.

Întreprinderea „X” preconizează să înregistreze o nouă subdiviziune pe teritoriul Republicii Moldova. Pentru a gestiona inițierea activității, administrația decide să delege 2 angajați, cărora întreprinderea se obligă să le achite diurna și să le asigure cazarea în acea localitate, prin luarea în locațiune a unui spațiu locativ de la o persoană fizică. Va constitui drept sursă de venit sau facilitate pentru salariați, cazarea oferită de către angajator? Se vor admite spre deducere cheltuielile menționate?

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

În cadrul ședinței din 10 mai anul curent, Guvernul a aprobat un șir de modificări și completări la Regulamentul privind stingerea obligației fiscale prin compensare și/sau restituirea mijloacelor bănești (Regulament), aprobat prin HG nr. 235/2017, elaborate elaborat în vederea armonizării prevederilor Regulamentului cu prevederile Codului fiscal, Codului de procedură civilă și a Codului de executare (în partea reglementării procedurii privind restituirea mijloacelor bănești: taxa de stat, amenda contravențională ș.a.).

Este în drept entitatea să întocmească factura fiscală cu mențiunea „non livrare” pentru transportarea internă a mărfurilor scoase din regimul de antrepozit vamal până la locul de destinație pe teritoriul RM?   Exista riscul denaturării costului de achiziție a mărfii în cazul în care entitatea stabilește costul mărfii în evidența contabilă conform legislației vamale și, respectiv, a denaturării rezultatului fiscal la determinarea impozitului pe venit?   Răspunsurile la aceste și alte întrebări ce țin de modul de documentare şi de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri,

Studiu de caz. Cetăţeanul Popescu a procurat un apartament, care la momentul cumpărării era dat în chirie pe un termen de 3 ani, acest fapt fiind notificat în Registrul bunurilor imobile. După procurarea apartamentului de către cetăţeanul Popescu, în apartament a continuat să locuiască acelaşi chiriaş. Trebuie sau nu noul proprietar al imobilului să informeze Serviciul Fiscal de Stat despre darea în chirie a apartamentului? Prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil (CC)).