Valoarea totală admisă a cadourilor oferite din politeţe sau cu prilejul acţiunilor de protocol nu trebuie să depășească suma maximă de 1000 de lei în decursul unui an calendaristic. În cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern privind regimul juridic al cadourilor. Astfel, un aspect important al documentului îl constituie stabilirea limitelor pentru valoarea totală admisă a cadourilor oferite agenților publici.

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).

Unul din angajaţii întreprinderii s-a aflat în incapacitate temporară de muncă cu un caz de boală obişnuită în perioada 10-18 martie 2020. La prezentarea certificatului de concediu medical, s-a constatat că este indicată data începerii concediului medical 9 martie — ultima zi în care persoana a activat înainte de plecarea în concediul medical. Ulterior am fost informaţi de către angajat că îmbolnăvirea a survenit la finele zilei, după orele de program şi acesta s-a adresat la instituţia medicală după ziua de muncă. Cum urmează de calculat indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă în cazul în care data începerii incapacităţii temporare de muncă se suprapune cu ziua în care persoana a activat? Cum urmează de reflectat situaţia dată în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Procedura de lichidare (dizolvare) a persoanei juridice cuprinde anumite operaţii care declanşează şi pregătesc încetarea existenţei persoanei juridice. Dizolvarea persoanei juridice duce la radierea acesteia din Registrul de stat şi deci la dispariţia ei ca subiect de drept. Conform prevederilor art. 86 din Codul civil nr. 1107 din 06.06.2002, persoana juridică se dizolvă în temeiul:

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) informează că în 5 luni ale anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 9774,3 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21732,8 mil. lei) la nivel de 45,0%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 5383,9 mil. lei sau 42,2% comparativ cu suma anuală precizată de 12770,0 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 289,6 mil. lei sau cu 5,7%.

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) reaminteşte că, la data de 25 iunie 2019, expiră termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, până la expirarea termenului sunt obligați să achite contribuțiile:

Începând cu 1 iulie 2019, tatăl copilului nou-născut poate să depună cererea pentru acordarea indemnizaţiei paternale în termen de până la 12 luni de la naşterea copilului. Astfel, termenul a fost extins de la 30 de zile până la 12 luni, anunță Casa Națională de Asigurări Sociale. Potrivit Codului Muncii, tatăl beneficiază de dreptul la un concediu paternal de 14 zile calendaristice, care se acordă în primele 56 de zile de la naşterea copilului, în baza unei cereri în formă scrisă. Pentru a beneficia de indemnizaţie, acesta trebuie să confirme stagiul total de cotizare de cel puţin 3 ani sau cel puţin 9 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei naşterii copilului.

La momentul actual toate prestaţiile de asigurări sociale pentru persoanele care întrunesc condiţiile de stabilire a unui drept social se calculează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) în baza datelor din contul personal de asigurări sociale. Astfel, datele care se conţin la contul personal servesc drept temei pentru stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), fără a fi solicitate documente suplimentare ce ţin de contribuţiile calculate la bugetul asigurărilor sociale. Este evident faptul că, cu cât sunt mai mari contribuţiile de asigurări sociale, prestaţiile stabilite vor avea un cuantum mai mare.

Casa Națională de Asigurări Sociale a făcut public Raportul operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru primele opt luni ale anului 2019. Astfel, în BASS au fost acumulate venituri în sumă de 15041,8 mil. lei, ceea ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (21869,9 mil. lei) la nivel de 68,8%. Contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 8934,9 mil. lei sau 65,8% comparativ cu suma anuală precizată de 13583,6 mil. lei. Faţă de indicatorul respectiv realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creştere cu 428,2 mil. lei sau cu 5,0%.

În cadrul şedinţei Parlamentului din 20 iulie s-a audiat Raportul privind executarea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală în anul 2016, care la partea de venituri a înregistrat o executare în sumă de 5 764 158,3 mii lei, iar la cea de cheltuieli – 5 673 446, 2 mii lei.

Conceptul Sistemului Informaţional Integrat Asigurare Obligatorie de Asistenţă Medicală (SII AOAM)este propus spre consultare. Prin crearea acestuia se urmăreşte asigurarea unui management eficient al fondului de asigurări obligatorii de asistenţă medicală.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) a aprobat Regulamentul privind scanarea informaţiei din carnetele de muncă pentru perioada realizată până la 1 ianuarie 1999. Documentul a fost elaborat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 418 din 03.05.2000 „Cu privire la crearea Registrului de stat al evidenţei individuale în sistemul public de asigurări sociale” și reglementează modul de acumulare al informaţiei privind activitatea de muncă realizată până la data indicată, prin scanarea datelor din carnetele de muncă ale persoanelor asigurate.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină informează agenţii economici că, în perioada 17–19 noiembrie, sistemul informațional e-CNAM nu va fi funcțional, în legătură cu migrarea acestuia în infrastructură nouă.

Compania Naţională de Asigurări în Medicină anunţă că, în zilele de 27 şi 28 ianuarie, ar putea apărea dificultăţi în accesarea sistemelor informaţionale ale companiei în legătură cu desfăşurarea unor lucrări de profilaxie a acestora.

În anul 2018 fondurile asigurării de asistență medicală vor acumula suma de 6 766 609,1 mii lei. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobarea proiectului legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial de vineri, 1 decembrie 2017.

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

În perioada 3-10 iunie curent, Agenția de recuperare a bunurilor infracționale (ARBI) a aplicat sechestru pe bunuri infracționale și conturi în valoare de 2,5 mil. lei, potrivit datelor Centrului Național Anticorupție cu referire la sinteza săptămânii. Totodată, în această perioadă au fost efectuate 11 analize operaţionale şi una strategică, alte 25 fiind în proces de elaborare. În sinteză se mai spune că Direcţia legislaţie a expediat autorilor de proiecte 8 rapoarte de expertiză anticorupţie şi 18 avize, iar alte 22 materiale sunt în proces de examinare.

În ianuarie-iulie a anului 2019 în bugetul asigurărilor sociale de stat au fost acumulate venituri în sumă de 13237,5 mil. lei, ce constituie 60,9% din prevederile anuale de 21732,8 mil. lei. Aceste date sunt indicate în Raportului operativ privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat, făcut public de către Casa Națională de Asigurări Sociale. Conform datelor Raportului, contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii s-au acumulat în sumă de 7833,1 mil. lei, sau 61,3% din suma anuală de 12770,0 mil. lei. Față de indicatorul respectiv, realizat în perioada similară a anului 2018, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în perioada raportată a înregistrat o creștere cu 378,9 mil. lei sau cu 5,1%.

Potrivit Legii nr.22 privind exercitarea a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 23 februarie 2018 (în continuare – Lege), „zilier” este considerată persoana fizică cetățean al RM, cetățeanul străin sau apatrid care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar (art.2 din Lege). Pentru activitatea necalificată în agricultură desfășurată, zilierul nu este obligat să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă, ci este suficient doar un acord de voință al parților, fără necesitatea încheierii acestuia în formă scrisă (art.4 alin.(1) din Lege).