În curând, s-ar putea întâmpla ca Guvernul să nu aibă bani pentru plata pensiilor, a indem­nizaţiilor pentru creşterea copiilor, pentru incapacitate temporară de muncă, ajutoarele pentru şomaj, pentru biletele de tratament sanatorial şi de reabilitare. Aceasta pentru că scad acumulările în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS). Potrivit unui audit al Curţii de Conturi a Republicii Moldova (CCRM) privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014, rezultatele căruia au fost făcute publice nu demult, doar anul trecut, veniturile BASS s-au dovedit cu 163,6 milioane de lei mai mici față de cât se prevăzuse. În atare situaţie, bugetul asigu­rărilor sociale de stat este salvat de transferurile din bugetul de stat, adică din impozitul pe salariile angajaţilor care activează în sfera bugetară, precum medici peda­gogi, funcţionari publici, pe seamă investiţiilor în construcţia şi repa­raţia drumurilor, infrastructurii din localităţi etc. Potrivit Curţii de Conturi, transferurile din bugetul de stat constituie aproape o treime din veniturile totale BASS, dintre care a treia parte este folosită pen­tru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat. Mai mult ca atât, mijloacele băneşti rupte din bugetul de stat de anul trecut vor fi utilizate pentru acope­rirea deficitului din 2015, care, din datele CCRM, se ridică la 1 miliard 200 de milioane de lei. Datoriile cresc Auditul arată că ponderea ve­niturilor proprii ale BASS în ve­niturile bugetului public naţional s-a majorat anul trecut cu circa 0,1 puncte procentuale comparativ cu 2010. Aceasta în timp ce ponde­rea veniturilor proprii ale BASS în produsul intern brut a înregistrat o scădere de circa 0,8 puncte procen­tuale, situație ce denotă, conform Curţii de Conturi, că există ten­dinţe de înrăutăţire a acumulării veniturilor în bugetul asigurărilor sociale de stat. Angajatorii, cei mai mari restanţieri Rezultatele auditului arată că cei mai mari restanţieri la capito­lul plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat sunt angajatorii, cu o datorie totală de aproape 18 mi­lioane de lei. Dimpotrivă, volumul contribuțiilor de asigurări sociale de stat achitat de către salariaţi a depăşit indicatorul planificat cu aproape 21 de milioane de lei. Cur­tea de Conturi explică această si­tuaţie prin faptul că patronii caută să achite doar acel segment al con­tribuţiilor care revine angajaţilor, întrucât aceste plăţi sunt mai mici. Amintesc că, potrivit legii, angaja­torii plătesc în bugetul asigurărilor sociale de stat 23 la sută din veni­turile salariale, iar angajaţii – 6%. În aceste condiţii, restanţele faţă de bugetul asigurărilor socia­le de stat cresc ca ciupercile după ploaie. Doar anul trecut, datoriile contribuabililor au crescut faţă de cel precedent cu circa 18 la sută, în timp ce nivelul achitărilor – doar cu 8%, ceea ce, după Curtea de Conturi, indică o creştere continuă a datoriilor faţă de BASS. Doar pe parcursul anului trecut, au fost lua­te într-o evidenţă specială obligaţi­uni fiscale de 142,6 milioane de lei, care revin la 258 de contribuabili, majoritatea dintre aceştia aflându-se în procedură de insolvabilitate. Măsuri ineficiente de disciplinare a contribuabililor datornici Ce măsuri întreprinde Casa Naţi­onală de Asigurări Sociale (CNAS), gestionarul bugetului asigurărilor sociale de stat, pentru a-i obliga pe contribuabili să-şi onoreze obliga­ţiile şi în ce măsură aceste acţiuni se dovedesc eficace? Auditul con­stată că, în perioada de referinţă, această instituţie a întocmit 2949 de procese verbale de constatare a contravențiilor pe motivul nepre­zentării declaraţiilor obligatorii. Totuşi, Curtea de Conturi conside­ră că s-a făcut puţin, deoarece re­spectivele acţiuni au vizat doar 5% din numărul total al contribuabili­lor care nu au prezentat declara­ţiile privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale de stat. De aceea, nici nu trebuie să ne surprindă faptul, remarcă CCRM, că se observă o tendinţă de creştere a numărului de contribua­bili care nu-şi onorează obligaţiile de declarare a contribuţiilor, ceea ce confirmă funcţionarea inefici­entă a mecanismelor existente pri­vind administrarea şi gestionarea veniturilor din bugetul asigurărilor sociale de stat. CNAS recurge la tertipuri Mai rău, constată Curtea de Conturi, pentru a induce iluzia că situaţia privind bugetul asigurări­lor sociale de stat nu este chiar atât de proastă, administraţia CNAS re­curge la diverse tertipuri, precum născocirea unei noi categorii de contribuabili, „inactivi”, ceea ce, în opinia CCRM, determină îmbună­tăţirea artificială a indicatorului de declarare a contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat. Plăţi achitate în lipsa unor decizii legale În timp ce acumulările au scă­zut, cheltuielile din bugetul asigu­rărilor sociale de stat au crescut de 1,4 ori. Poate nu ar fi nimic de re­proşat, dacă acestea ar fi executate în limitele legii. Din păcate, precum arată verificarea indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă, în anul de referință, unii agenţi economici s-au încumetat să achite în avans 600 de mii de lei cu acest titlu de plăţi. Este o situa­ţie ieșită din comun, declară Curtea de Conturi, iar CNAS nu are o ex­plicaţie clară în acest sens. Curtea de Conturi acuză că procesul de control realizat de Casa Naţională de Asigurări Sociale privind plata indemnizaţiilor de către contribu­abili este defectuos, pentru că se admit abateri de la cadrul legal. Lipsă de evidenţă privind cheltuirea mijloacelor băneşti Multe nereguli s-au descope­rit şi în ceea ce priveşte acordarea ajutorului de şomaj şi a prestaţiilor sociale pentru şomeri. Se ajunge chiar la lucruri elementare, pre­cum lipsa informaţiei privind va­loarea mijloacelor băneşti neridi­cate de către beneficiari. Astfel, în perioada 2006-2014, 29 de institu­ţii financiare din cele 35, care pre­stează astfel de servicii, acumula­seră aproape 700 de mii de lei care nu-şi aveau destinatari. De multe ori, plata ajutorului de şomaj şi a prestaţiei sociale către şomeri se face înaintea emiterii unei decizii în acest sens, precum şi în lipsa de­ciziilor de recuperare și a evidenței sumelor plătite necorespunzător care urmează a fi încasate. Zeci de milioane de lei din bu­getul asigurărilor sociale de stat se alocă anual pentru recuperarea să­nătăţii prin tratament sanatorial şi reabilitare a persoanelor asigurate, însă, până la urmă, se dovedeşte că mare parte dintre acestea ajung să fie cheltuite iraţional. Astfel, audi­tul arată că deşi, anul trecut, CNAS a achiziţionat 6565 de bilete de tratament în valoare de 30 de mi­lioane de lei, spre sfârşitul anului, 1017 bilete nu fuseseră distribuite. De vină ar fi chiar CNAS, conchi­de Curtea de Conturi, care admite multe nereguli în ceea ce priveşte repartizarea şi trecerea la cheltuieli a biletelor de tratament, nu con­trolează în mod eficient activitatea în acest sens a subdiviziunilor sale teritoriale. Şi aceasta în timp ce conducătorii multor structuri in­terramurale teritoriale ale sindica­telor din ţară acuză lipsa biletelor pentru tratament sanatorial şi de reabilitare.

via | vocea.md