15
09 2015
538

Experții vorbesc despre riscuri majore pentru deponenții băncilor lichidate

Institutul de Politici și Reforme Europene (IPRE) consideră că lipsa unui mecanism transparent şi eficient care ar preveni fraudele în procesul de lichidare a băncilor îi expune pe deponenţii celor trei bănci unor riscuri majore.

În acest sens, experții IPRE consideră că ar trebui creat un comitet al creditorilor, format din reprezentanţi ai deponenţilor, ai Guvernului şi ai Băncii Naționale a Moldovei (BNM), care se va întruni în şedinţe lunare. Recomandarea se conține în nota analitică „Riscuri şi particularităţi ale procesului de lichidare a băncilor”, elaborată de experții IPRE Eugen Ghilețchi și Sergiu Tofilat, informează Noi.md.

Potrivit experților, lichidarea oricărei companii presupune să fie stabilite datoriile şi ordinea achitării lor, precum şi evaluarea activelor ce urmează să fie vîndute pentru a acoperi aceste datorii. Totodată, Legea instituţiilor financiare prevede că preţul de vînzare a activelor se determină în baza rapoartelor de evaluare.

Însă, potrivit experţilor, există lacune în legislaţie care ar permite vînzarea patrimoniului băncii la preţuri derizorii. Un exemplu concludent este perfectarea rapoartelor de evaluare a bunurilor, în care valoarea de piaţă este diminuată intenţionat. Fraude analogice au avut loc şi la lichidarea altor bănci, cel mai recent caz fiind «Investprivatbank», menţionează autorii notei analitice.

Experții au declarat că din momentul retragerii licenţei de la bănci va intra în vigoare ordinea de plată a datoriilor către creditori. În primul rînd, vor fi achitate datoriile faţă de Banca Naţională, după care Ministerul Finanţelor, apoi față de alte bănci şi Fondul de garantare a depozitelor. Ţinînd cont de mărimea împrumuturilor faţă de aceşti creditori, există riscul ca deponenţii să nu-şi mai poată primi banii.

În opinia experţilor, dacă garanţiile Guvernului vor fi convertite în datorie de stat, ponderea acesteia ar putea creşte pînă la 40% din PIB, cel mai înalt nivel înregistrat din anul 2004. În condiţiile actuale aceasta ar însemna costuri suplimentare de circa 2,5 miliarde de lei anual pentru buget. Pentru comparaţie, în anul 2014 deservirea datoriei de stat a costat bugetul aproximativ 590 de milioane de lei, au menționat experții.

via | www.noi.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.