10
04 2014
2153

Impactul ultimilor modificări fiscal-contabile asupra mediului de afaceri

*Discursul la a doua Conferință Științifică Internațională dedicată sărbătorii naționale Ziua Profesională a Contabilului.

Stimați colegi,

Este cunoscut faptul, că foarte des statul, atît prin intermediul unor declarații ale guvernanţilor, cît și prin intermediul unor acte normative și legislative, îşi propune îmbunătățirea condițiilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri, dorindu-şi să acorde cît mai mult sprijin și condiții egale între toţi participanţii antrenați în activitatea de întreprinzător. Existența unei asemenea abordări este clară în condiţiile, în care anume mediul de afaceri este cel, care face cele mai majore contribuţii la colectarea mijloacelor la bugetul public national prin achitarea diferitor impozite, taxe sau alte plăţi obligatorii. Și este evident că, prin crearea din partea statului a unor condiții mai favorabile pentru practicarea activităţii de întreprinzător, se vor stabili premisele necesare pentru colectarea mai multor venituri la buget. Una din problemele, resimţite destul de esenţial de către mediul de afaceri, şi, în deosebi, de către contabili, ţine de modificarea prea frecventa a legislaţiei. Anume in cea mai mare parte contabilii, precum si alte persoane, care răspund de întrebările economice ale întreprinderii, sunt responsabili de respectarea cu exactitate a normelor legale, deoarece, pe lingă obligaţia de a duce evidenta operațiunilor, ce ţin nemijlocit de activitatea economică a afacerii, care trebuie sa fie sarcina de bază a departamentului economic la orice întreprindere, contabilii au obligaţia de a completa si prezenta diferite rapoarte fiscale, contabile si statistice, completarea cărora urmează a fi efectuată in stricta corespundere cu prevederile legale. Însă respectarea acestor prevederi legale devine tot mai complicată in condiţiile unor modificări atît de frecvente a legislației. Foarte complicat este atît din punct de vedere a numarului de modificări, cît si perceperea legislatiei in general. Spre exemplu, au existat ani, in care doar pentru calcularea unui singur impozit pe parcursul unui an agentul economic trebuia sa ţină cont de circa 18 modificări legislative, introduse la CF, nemaivorbind despre cele cu caracter normativ. In alți ani aceste modificări in mediu variau între 4-10 modificări pentru cele mai răspîndite impozite. In ultimii ani tendinţă este mai pozitivă, deoarece numărul acestora s-a redus. Însă, in continuare problema data persistă și este foarte actuală. Adesea aceste modificări nu poartă doar un caracter redacţional, scopul cărora este de a îmbunătăţi conţinutul normelor legale. Acestea modifică destul de esenţial modalitatea de calculare a obligaţiilor fiscale, inclusiv prin modificarea cotelor, nomenclatorul de facilităţi, obiect al impunerii, termenelor de achitare, etc. Și adesea de aceste modificări agentul economic urmează să țină cont, chiar pe parcursul aceleiași perioade fiscale, adică trebuie sa se adapteze la ele ”din mers”, acordîndu-se puţin timp pentru punerea lor in aplicare după momentul publicării. O asemenea abordare nu este progresistă. Și agentul economic urmează să le aplice chiar și atunci, cînd nici organele de control nu știu exact, cum acestea urmează a fi aplicate. Un exemplu în acest sens este cazul, cînd in anul 2012 s-a modificat pe parcursul anului modalitatea de impozitare a întreprinderilor micului business, o categorie din care la începutul anului aveau dreptul la alegerea regimului dorit de impozitare – simplificat sau general stabilit, însă, începînd cu septembrie a aceluiași an,nu toţi din aceştea mai aveau acest drept. Și atunci contabilii erau nedumeriți cum să procedeze în continuare, și care regim să aplice. Cu regret, și acum există norme contradictorii, care nu au fost corectate pentru agenţii micului business, care trebuie sau pot să aplice regimul simplificat de impozitare in mărime de 3% Modificarea frecventă a legislaţiei complică esenţial aplicarea acestora atît din partea agentului economic, care, în primul rînd, trebuie să execute aceste norme, cît și pentru organele de control, care trebuie să urmărească executarea acestor prevederi. Adesea modificările propuse din partea organelor statale sunt puţin argumentate și nu aduc careva avantaje bugetului, cu mult mai mult mediului de afaceri. Nemaivorbind despre faptul, că modificările esenţiale, mai ales cele prin care se modifică Politica bugetar-fiscală, aprobată anterior, foarte mult influențează negativ asupra planurilor economice ale întreprinderii. O soluţie in acest sens, care este des discutata in mediul profesional al contabililor, ar fi stabilirea unor norme legislative prioritare, din care să rezulte, că actele legale, in deosebi cele cu impact fiscal, vamal și contabil, să nu fie modificate mai des decît odată in jumătate de an. În plus, o altă condiţie necesară în acest sens ar fi ca modificările introduse să între în vigoare nu mai devreme de cel puţin 3 luni din momentul publicării (in alte situaţii ar putea fi și 6 sau 12 luni), pentru ca agentul economic să-și poată sesiza modificările propuse, inclusiv prin o studiere mai profundă a acestora, adapta programele utilizate, și, nu în ultimul rînd, pentru a ţine cont de impactul acestora asupra activității economice, care poate presupune revizuirea politicii prețurilor aplicate, prevederilor contractuale, etc. O asemenea abordare va fi benefică atît pentru agentul economic, deoarece va putea să pătrundă în esenţa acestor modificări, cît și pentru stat, deoarece va putea înțelege impactul acestora asupra businessului și asupra bugetului. Înțelegem, că modificarea frecventă a legislaţiei este o dovadă a unor norme legale imperfecte. Iar prin modificări se urmărește scopul de a le corecta, simplifica și a face mai simplă aplicarea acestora. În realitate însă, adeseori normele acestora devin mai complicate, contradictorii, și mai puţin înțelese. Una din cauzele calităţii joase a actelor legale este faptul că modificările propuse insuficient sunt consultate cu mediul de afaceri, chiar dacă în ultimul timp sunt vizibile și unele progrese la acest subiect. Totuși, pentru a majora calitatea modificărilor propuse şi a actelor legale, în general, este necesară organizarea mai multor mese rotunde, cu participarea sectorului public si privat, la care să fie discutate intenţiile statului. La fel este necesară implicarea mai activă a mediului de afaceri prin intermediu asociațiilor profesionale, și, nu în ultimul rînd, acordarea unui timp mai îndelungat pentru aceste dezbateri publice. Cu toţii ne amintim, că adeseori proiectul politicii bugetar-fiscale sau proiectul altor modificări la legislație apare cu puţin timp înainte de prezentarea acestora pentru aprobare de către Guvern sau Parlament. La fel important este, ca modificările efectuate, mai ales cele cu impact economic, adică fiscal, vamal, să fie promovate doar cu condiția evaluării impactului asupra mediului de afaceri. Condiţia dată a fost inclusă recent în CF și, să sperăm, că modificările ulterioare vor fi promovate doar cu condiţia respectării acestui criteriu. Totuși, pe lingă un șir de aspecte mai puţin pozitive despre care am discutat, ce ţine de impactul modificările legislative asupra mediului de afaceri, care ne dorim foarte mult să fie îmbunătăţite în timpul apropiat, nu putem să trecem cu atenţia și unele aspecte pozitive, care au avut loc în ultimul timp. În special, aceste aspecte pozitive pot fi evidențiate atît la nivelul modificărilor, ce ţin de îmbunătăţirea aspectelor legale cu impact fiscal, cît și de modificarea în general a atitudinii organelor statale fața de contribuabili, inclusiv prin diversificarea serviciilor acordate. În special, modificări legislative, care considerăm că au un impact fiscal pozitiv, sunt următoarele:
  1. Recunoașterea în scop fiscal a cheltuielilor, ce ţin de transportul, hrana angajaţilor. Această abordare se aplica pentru primul an. Chiar dacă, în opinia multor experți, mărimea limită a cheltuielilor, care pot fi deductibile în scop fiscal si neimpozabile la nivelul salariatului (cu impozitul pe venit și celelalte contribuții), nu este atît de esenţială, este important, că statul şi-a schimbat abordarea față de acest subiect. Adică statul prin aceste modificări a recunoscut, că acordarea unor condiţii decente salariatului pentru exercitarea funcţiilor de serviciu este o necesitate a patronului și nu un moft, și concomitent nu constituia o facilitate a salariatului, care anterior era considerată ca venit impozabil și asupra căruia se alica și alte contribuţii obligatorii, ce urmau a fi achitate bugetului.
  2. La fel in calitate de cheltuială deductibilă și, respectiv, neimpozabilă la nivelul angajatului sunt considerate cheltuielile, ce ţin de perfecţionarea profesională a angajatului. Este bine că aceste norme sunt specificate acum separat în CF și HG, dar trebuie de menţionat, că aceste cheltuieli, erau deductibile și pînă acum, deoarece sunt direct aferente activităţii de întreprinzător.
  3. Includerea unor prevederi legale, prin care se va exclude cazurile, în care poate avea loc impozitarea dublă. În special a fost inclusă norma din care rezultă, că la primirea mijloacelor fixe cu titlu gratuit și reflectarea venitului în calitate de venit impozabil, compania va putea calcula uzura în scop fiscal. Este cunoscut, că anterior, în rezultatul acestor operaţiuni de primire gratuită a proprietății, urma a fi impozitat venitul obţinut și, concomitent, ulterior nu era recunoscută în scop fiscal uzura calculată, ceia ce ducea la impozitare dublă. Întru excluderea acestor situaţii pe viitor ar fi foarte binevenit, ca CF să conţină o astfel de definiţie și principiu, care automat să nu recunoască situaţiile în care aceiași sursă poate duce la calcularea repetată a aceluiași impozit.
  4. Reducerea mărimii unor sancțiuni, aplicate pentru încălcările de ordin fiscal - pentru încălcarea normelor ce ţin de mașinile de casă și control.
  5. Includerea normelor, din care rezultă, că dacă agentul economic a întîrziat cu depunerea rapoartelor fiscale sau a comis unele erori ce tine de completarea acestor rapoarte, atunci sancţiuni nu vor fi aplicate, dacă nu a fost prejudiciat bugetul. Luînd in considerare, că acestea sunt sancţiuni mai blînde, în comparație cu cele existente pînă în a. 2014, aceste prevederi vor avea efect retroactiv.
  6. Tot la compartimentul modificărilor pozitive poate fi atribuit și faptul că, începînd cu a. 2014, poate fi aplicată facilitatea ce ţine de majorarea numărului locurilor de muncă. În special, facilitatea dată este specificată la art. 24 al Legii pentru punerea în aplicare a Codului fiscal și presupune acordarea posibilității de a micșora venitul impozabil cu produsul dintre salariu mediu pe țară pe anul precedent la numărul mediu scriptic, cu care s-a majorat personalul întreprinderii. Adică, dacă in a. 2014 se va majora numărul mediu scriptic față de 2013, atunci diferența data înmulțită la salariu mediu anual real pentru a. 2013. Şi cu suma dată se va micșora suma venitului impozabil.
  7. Această măsură poate fi înscrisă în rîndul de acţiuni, care statul le întreprinde cu scopul de a cointeresa mediul de afaceri de a reflecta real achitările cu angajații și de a lupta cu fenomenul salariului în plic. Este de menţionat că, pentru a beneficia de această facilitate nu trebuie de semnat vreun acord cu SFS, de a depune vreo cerere sau de a îndeplini alte condiţii, cum ar fi lipsa datoriilor fată de buget. Este necesar doar o singură condiţie de îndeplinit - de majorat numărul mediul anual scriptic de salariaţi.
  8. „S-a reîntors” facilitatea, ce ţine de neaplicarea T.V.A. și a taxei vamale pentru investiţiile efectuate sub formă de active pe termen lung, destinate includerii în capitalul social. În scopul alocării corecte a acestei facilităţi a fost aprobat de către Guvern și un Regulament, care specifică mai exact modalitatea de acordare a acesteia, precum și condiţiile, ce urmează a fi respectate.
  9. Tot de către Guvern, luînd în considerare normele legale, a fost aprobat și un Regulament, care prevede prelungirea termenului de achitare a T.V.A. la import și a taxelor vamale in condiţiile, în care agentul economic intenționează să importe materie primă cu scopul de a fabrica produse, destinate exclusiv exportului. Aceste prevederi au scopul de a acorda un sprijin mediului de afaceri, deoarece nu va mai fi necesar să achite aceste plăţi la vamă, ca apoi să solicite restituirea lor.
  10. Au fost introduse unele modificări la art. 234 al CF, prin care se prevede o procedură mai scurtă de acordare a reducerii în mărime de 50% din suma sancţiunilor calculate. Conform modificărilor propuse, SFS de sine stătător urmează să ia decizie cu privire la aceasta reducere în cel mult 15 zile lucrătoare, fără necesitatea confirmării despre lipsa restantelor față de buget și fără o cerere suplimentară.
  11. A fost prelungit termenul pentru informarea organului fiscal despre schimbarea sediului, despre modificarea sediului subdiviziunii şi despre sistarea temporară a activităţii subdiviziunii - în termen de 60 de zile (pînă la modificări – 30 de zile) de la data dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune).
  12. Cit priveşte modificările de ordin contabil este de apreciat faptul, că, totuși, Ministerul Finanţelor a ascultat opinia mediului de afaceri, și in special a asociaţiilor profesionale, care au fost foarte active la acest subiect și a stabilit, că punerea in aplicare a SNC noi să fie din a. 2014 doar la dorinţa agenţilor economici, dar nu obligatoriu. Obligatoriu va fi doar din 2015.Este cunoscut faptul, cînd a fost publicat textul noilor standarde, recomandările cu privire la tranziția de la SNC vechi la cele noi, precum si faptul, că la scurt timp aceste deja au fost supuse unor modificări. Toate acestea ne vorbesc despre faptul, că calitatea modificărilor făcute in grabă lasă de dorit. Și asociaţiile profesionale a mediului de afaceri, precum și cele ale contabililor și auditorilor trebuie să contribuie la convingerea autorităţilor referitor la stabilirea unor norme despre frecvenţa modificărilor introduse, precum și timpul, de cînd acestea pot fi puse în vigoare.
Către modificările pozitive se poate de atribuit nu numai modificările legislative, dar după cum a mai fost menţionat anterior, şi modificarea atitudinii autorităţilor statale, prin acțiunile întreprinse. In special este cunoscut faptul, că doar în ultimul an au fost lansate o serie de servicii noi pentru contribuabili, cum ar fi:
  • Comanda on-line a documentelor de strictă evidenţă
  • Factura electronică – E-factura
  • Contul curent al contribuabilului.
După cum am menţionat, modificările frecvente sunt una din problemele, cu care se confruntă contabilii. Ca dovadă în plus este faptul că politica bugetar-fiscală pentru a. 2014 a intrat în vigoare circa 3 luni în urmă, dar deja este un proiect de lege, prin care se propune modificarea normelor aprobate anterior, care, practic, nu a fost pus pentru discuţii publice, dar deja este aprobat în lectura a doua. Pe un site profesional informația dată așa și este intitulată - un cadou pentru ziua contabililor. În special, una din modificările respective, care a trezit nedumerire între contabili, ţin de modificarea termenului de achitarea a obligaţiunilor fiscale. La moment este cunoscut că acest termen constituie data de 30 sau 31 a lunii, iar, conform proiectului de modificare a CF, acest termen va constitui data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. Adică, termenul respectiv este micşorat cu 5-6 zile. Modificările propuse se vor răsfrînge negativ asupra întreprinderilor prin faptul reducerii timpului pentru pregătirea rapoartelor fiscale, prin urmare, şi asupra calităţii acestor rapoarte. Modificarea ar avea şi un impact negativ asupra fluxului bănesc al contribuabililor alocat în circuitul economic, deoarece prin impunerea achitării mai timpurii a impozitelor vor fi dezafectate surse importante de mijloace băneşti. Chiar dacă aceşti termeni se aplică in alte țări, ar fi necesar de stabilit un termen mai îndelungat de punere in vigoare a acestor prevederi. Totuși, existenţa unui număr mare de modificări legislative atît ca frecvență, cît și ca conţinut relevă faptul, că ar fi posibil de făcut eforturi mai impunătoare din partea autorităţilor competente pentru a revizui prevederile CF, cu scopul prezentării acestuia intr-o nouă redacţie. Despre aceasta idee deja mult se discută în mediul contabil. Mai mult ca atît, această idee a fost anunţată recent si de către prezentul Ministru al Finanţelor, dl Anatol Arapu, care, de asemenea, susţine că normele legale urmează a fi revizuite mai esenţial. Dacă această activitatea într-adevăr va fi iniţiată de către autorităţi în timpul apropiat, atunci pentru a obţine cu adevărat norme clare, corecte, accesibile și cu caracter balansat atît din punct de vedere al businessului, cît și al bugetului, asupra modificărilor respective trebuie să se lucreze un timp mai îndelungat, cu implicarea activă a mediului de afaceri, acordînd un timp adecvat pentru dezbateri publice. Iar cel mai important este ca pînă la punerea modificărilor respective în vigoare să fie stabilit un timp suficient din momentul publicării în MO pentru înțelegerea noilor abordări, precum și posibilitatea adaptărilor, în caz de necesitate, a programelor de contabilitate, seminare gratuite, explicații de aplicare, seminare video, etc., adică toate măsurile pentru aducerea la cunoștință a acestora. Anume prin aceste metode este posibil de discutat despre conformarea voluntară la plata impozitelor la buget, adică cînd autorităţile fac tot posibilul, ca agentul economic să înțeleagă cum în mod mai simplu să achite impozite la buget.

autor: Lilia Țapu, contabil

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.