Prevederea din proiectul documentului de politică bugetar-fiscală și vamală pe 2015 privind deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale în baza normelor stabilite de autoritățile de specialitate ale administrației publice necesită a fi retrasă. Opinii în acest sens au exprimat reprezentanții unor business-asociații la o ”masă rotundă” organizată de Centrul Analitic Independent Expert-Grup. Astfel, participanții la dezbatere au menționat că, problema există, însă soluția propusă nu poate fi acceptată, deoarece ar transforma ministerele într-un nou regulator al business-ului. Ar fi un pas înapoi față de practicile moderne de reglementare. Soluția propusă în proiect ar putea fi aplicată pentru un număr limitat de produse, maxim cinci, unde cu adevărat pierderile bugetare sunt importante. Dar în formula inclusă în proiect prevederea ar putea crea probleme nu doar agenților economici, dar și autorităților, care au alte funcții. În opinia reprezentanților business-ului, stabilirea normelor ar fi bine să fie efectuată prin implicarea unor instituții independente de specialitate (universități), în baza unor metodologii obiective. În baza părerilor exprimate în cadrul ”mesei rotunde” Expert Grup a formulat și alte recomandări pentru îmbunătățirea proiectului documentului de politică bugetar-fiscală și vamală pe 2015 ( varianta afișată pe site particip.gov.md) Astfel, asociațiile de business consideră neadecvată prevederea, conform căreia, în cazul livrării de bunuri imobiliare, data livrării să fie considerată data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare la notar. Înregistrarea contractului de vânzare-cumpărare la notar nu poate servi moment de transfer al proprietății, deoarece momentul de plată și de intrare în posesie a proprietăților de cele mai multe ori diferă de data de înregistrare a contractului. Contractul de cumpărare-vânzare mai curând este o etapă intermediară a tranzacției. Se întâmplă, că această etapă nu se finalizează cu procurarea propriu-zisă din cauza neîndeplinirii cerințelor contractuale de către parteneri. Potrivit reprezentanților oamenilor de afaceri nu poate fi acceptată nici prevederea ce se referă la obligativitatea achitării T.V.A. de la comercializarea bunului gajat/ipotecat și trecerea ei de la debitor la cumpărător. Aplicarea prevederii propuse de Ministerul Finanțelor ar crea câteva probleme grave pentru contractele de creditare semnate, prin diminuarea sumei gajate cu valoarea T.V.A. Ar fi sporite, astfel, riscurile bancare. În al doilea rând, prevederea ar conduce la diminuarea accesului la finanțare prin sporirea valorii gajate. Prevederea ar aduce atingere drepturilor prescrise în Legea cu privire la gaj şi Legea cu privire la ipotecă, fiind lezată calitatea de creditor gajist/ipotecar. În conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare (Codul civil, Legea cu privire la gaj şi Legea cu privire la ipotecă), creditorul gajist/ipotecar este un creditor garantat, executarea obligaţiilor căruia este garantată prin gajul/ipoteca asupra bunului mobil/imobil. În cazul în care obligativitatea achitării T.V.A. de la comercializarea bunului gajat/ipotecat va fi trecută de la debitor la cumpărător, atunci aceasta va diminua suma obţinută de către creditor de la exercitarea dreptului său de gaj/ipotecă, va fi diminuată și suma datoriilor recuperate. Reprezentanții business-ului solicită și să fie retrasă din proiectul nominalizat și prevederea privind neacceptarea la deduceri în scopuri fiscale a sumei depășirii mijloacelor băneşti pentru reduceri de pierderi la active și la angajamente condiționale, calculată în baza Regulamentului Băncii Naționale a Moldovei asupra mijloacelor băneşti respective, calculate conform SIRF. Formarea reducerilor pentru pierderi la active şi la angajamente condiţionale respective este un imperativ impus instituţiilor financiare de Banca Naţională a Moldovei, în concordanţă cu politica prudenţială a acesteia. În cazul în care, Ministerul Finanțelor consideră că din cauza prevederilor din Regulamentul BNM, nejustificat se diminuează impozitele pe venit a instituțiilor financiare, este normal și corect ca această problemă să fie rezolvată cu BNM și nu prin taxarea celor care respectă cerințele BNM. Aplicarea acestei măsuri va aduce prejudicii instituțiilor financiare și va conduce la diminuarea accesului la finanțare a agenților economici. A fost expusă și părerea despre necesitatea reformulării prevederii cu privire la neacordarea posibilității de înstrăinare a bunurilor sechestrate chiar din momentul inițierii procedurii de executare silită a obligației fiscale de către organul fiscal. Utilizarea sintagmei „bunurilor sub orice formă” ar putea însemna și a bunurilor deja grevate, situație, în care ar fi create un șir de probleme legale și economice. Creditorii gajişti/ipotecari vor fi lipsiţi de posibilitatea de a-şi exercita dreptul său faţă de bunurile grevate cu gaj/ipotecă, până ce organul fiscal nu-şi va recupera datoriile, fapt care contravine esenţei noţiunii de „creditor garantat”. A doua problemă vine din sintagma „iar în cazul în care se admit asemenea situații, actele respective sunt nule de drept”. Această prevedere nu va putea fi aplicată în practică, deoarece legislația în vigoare protejează drepturile de proprietate a dobânditorului de bună-credință. Astfel, anularea tranzacțiilor va fi posibilă doar dacă se va demonstra că respectivul cumpărător a cunoscut faptul, că bunul procurat este pus sub sechestrul organelor fiscale. Participanții la ”masa rotundă” nu susțin micșorarea limitei de deducere în scopuri filantropice sau de sponsorizare de către persoanele juridice și fizice în favoarea autorităților publice, organizațiilor necomerciale și caselor de copii de tip familial de la 10% la 2%. Ei și-au exprimat dezacordul cu limitarea deducerii cheltuielilor pentru agenții economici doar pentru întreținerea unui singur automobil. Despre acestea două opinii, precum și despre altele și motivele invocate Monitorul.fisc.md a informat după discuția la ”masa rotundă”. La dezbatere au participat și au exprimat opinii reprezentanții Confederației Naționale a Patronatelor, Asociației Investitorilor Străini, Camerei de Comerț Americane în Moldova, Asociației Micului Business, Asociației Producătorilor de Zahăr, Asociației Băncilor, Ministerului Finanțelor, Ministerului Economiei și altor instituții. Formularea recomandărilor de către Expert-Grup se face în contextul proiectului ”Monitorizarea transparenței bugetare și promovarea controlului public”, susținut financiar de Soros-Moldova.