Băncile centrale riscă să provoace bule speculative pe piaţa de capital şi cea imobiliară, prin măsurile de stimulare economică, fiind mai uşor să susţină creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor decât să prevină încetinirea inflaţiei sub ţintele stabilite, relatează Bloomberg. Scăderea preţurilor, de la benzină şi până la cafea, poate fi o veste bună pentru cumpărători, dar dezinflaţia îngreunează rambursarea datoriilor şi creşterea profiturilor. Cel mai mare pericol este atunci când dezinflaţia (scăderea ratei inflaţiei) devine deflaţie (scădere prelungită şi generalizată a preţurilor), situaţie în care populaţia amână achiziţiile în aşteptarea unor preţuri mai mici, iar companiile amână investiţiile şi angajările, din cauza scăderii cererii pentru produsele lor.

"La nivel mondial apare din nou o tendinţă de dezinflaţie", a declarat săptămâna trecută Robert Sinche, analist la Pierpont Securities Holdings în Stamford, Connecticut.

Preşedintele Rezervei Federale (Fed) a Statelor Unite, Ben Bernanke, şi omologii săi de la alte bănci centrale încearcă să evite pericolul deflaţiei prin dobânzi mici şi stimuli monetari. Ei au mizat pe faptul că creşterea preţurilor acţiunilor şi locuinţelor va mări încrederea populaiei şi a companiilor şi va accelera creşterea economică şi inflaţia. În prezent, băncile centrale trebuie să menţină sau să intensifice aceste măsuri, riscând ca eforturile lor să facă mai mult rău decât bine, prin urcarea preţurilor acţiunilor şi proprietăţilor la niveluri nesustenabile.

"Aveţi un zid de lichidităţi care duce la o inflaţie a activelor şi eventual la bule speculative",

a afirmat săptămâna trecută Nouriel Roubini, preşedintele Roubini Global Economics, la televiziunea Bloomberg. Inflaţia la nivel global va fi de circa 2,8% în acest an, a doua cea mai scăzută după Al Doilea Război Mondial, pe fondul şomajului ridicat din ţările dezvoltate şi încetinirea creşterii economice pe pieţele emergente, consideră Bruce Kasman, economist şef la JPMorgan Chase în New York. Marile bănci centrale au redus dobânzile de politică monetară şi cumpără obligaţiuni. Cu toate acestea, două treimi din 27 de bănci care au stabilit ţinte de inflaţie, analizate de Morgan Stanley, nu au reuşit să le atingă.

"Asistăm în ultimele luni la acumularea tensiunilor deflaţioniste. Pe pieţe nu există creştere, aşa că toată lumea se bate pe o plăcintă mai mică",

a arătat Laurent Freixe, vicepreşedinte executiv la Nestle. Banca Centrală Europeană (BCE) a surprins analiştii săptămâna trecută cu reducerea dobânzii cheie cu un sfert de punct procentual, la un nou minim record de 0,25%. Începând din luna septembrie, mai multe bănci centrale din state emergente, între care Israel, Chile, Ungaria, Sri Lanka, Peru şi Mexic, au redus la rândul lor dobânzile. Oficialii Fed au afirmat în repetate rânduri intenţia de a menţine dobânzile aproape de nivelul zero până când creşterea economiei americane şi inflaţia se vor accelera, chiar dacă se gândesc când să înceapă restrângerea achiziţiilor lunare de obligaţiuni, în valoare de 85 de miliarde de dolari. Guvernatorul Băncii Japoniei, Kikuo Iwata, a declarat la sfârşitul lunii octombrie să instituţia va cumpăra obligaţiuni până când va atinge obiectivul unei inflaţii de 2%. Japonia s-a confrutnat cu problema deflaţiei în ultimii 12 ani. Reducerea dobânzii cheie de către BCE susţine estimările pozitive pentru pieţele globale de capital, consideră Trevor Greetham, director la Fidelity Worldwide Investments în Londra. În SUA, politica monetară relaxată a Fed va urca indicele Dow Jones la 18.000 de puncte, în următorii doi ani, de la nivelul record de 15,783 puncte atins pe 11 noiembrie, anticipează Allen Sinai, director general la Decision Economics în New York. Şi preţurile locuinţelor sunt în creştere. Indicele S&P/Case-Shiller, al preţurilor proprietăţilor în 20 de oraşe americane, a crescut cu 12,8% în august, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai mare avans după cel din februarie 2006. În Marea Britanie, preţurile locuinţelor au urcat în octombrie pentru a noua lună consecutiv. În unele regiuni din Germania, preţurile apartamentelor au crescut în medie cu peste 25%, din 2010.

via www.eco.md