06
01 2014
601

Evoluţia economiei moldoveneşti în 2013. Cum a decurs procesul de redresare şi ce factori au influenţat creşterea PIB-ului

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Astfel, după anul 2012, în care majoritatea sectoarelor economiei au fost în declin, experţii locali demonstrau, mai degrabă, precauţie. De exemplu, reprezentanţii Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică au creditat economia moldovenească cu un avans de numai 2,4 la sută şi caracterizau drept optimistă ţinta de 4,5 la sută, stabilită în Legea bugetului de stat pentru 2013. Guvernul, pe de altă parte, anunţa că este sigur de calculele făcute, inclusiv şi din raţionamentul de a transmite mesaje pozitive în mediul de afaceri. Prin urmare, atât ministrul Economiei, cât şi premierul de atunci, Vlad Filat, sugerau că Executivul a iniţiat procesul de spargere a monopolurilor, dar şi că va dinamiza politicile de atragere a investiţiilor şi de combatere a corupţiei.

"Ţinta noastră este o creştere economică de 4% şi reducerea datoriei de stat până la 23%", a declarat Filat.

În contradicţie cu oficialii, dar şi pe fundalul crizei politice izbucnite la începutul anului 2013, analiştii economici aveau destule motive să creadă că puterea de cumpărare se va şubrezi, transferurile de bani din străinătate vor scădea, iar economia, în cazul în care criza nu va fi de scurtă durată, va da, mai degrabă, semnale de stagnare. «E prea devreme să spunem că vor avea loc nişte schimbări temeinice în 2013. Este un an în care vom simţi repercusiunea anului 2012. la finele lui 2013, probabil vor apărea unele schimbări fragile pozitive», a spus expertul Viorel Chivriga.

«Perioada pe care acum o trăim este o perioada de cumpănă. Eu sper că ea foarte repede se va termina. Anul 2013 va fi unul foarte şi foarte prost. Republica Moldova va intra în depresiune», a menţionat expertul economic Visarion Ceşuev.

Temerile economiştilor au fost întemeiate. La mai puţin de trei luni după ce autorităţile au estimat o creştere a economiei cu patru la sută, ministerul de profil a redus cu 0,5 puncte procentuale prognoza cu privire la evoluţia Produsului Intern Brut. Ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, afirma atunci că retezarea prognozelor este în concordanţă cu evoluţia economiilor ţărilor din regiune, dar şi cu evoluţiile de pe piaţa internă. Astfel, de această dată, Lazăr estima o creştere economică de 3,5 la sută pentru 2013. Miza era pusă pe sectorul agricol, care urma să contribuie esenţial la creşterea Produsului Intern Brut, cu aproximativ 1,6 la sută.

Şi organizaţiile financiare inernaţionale erau rezervate în pronosticuri. De exemplu, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare credea că Moldova va înregistra evoluţii mai modeste decât cele anunţate la începutul anului. De această dată, instituţia financiară preconiza un avans al Produsului Intern Brut de numai 2,5 la sută, faţă de trei la sută cât a anunţat la începutul lui 2013. În raportul său, BERD a redus cu mult perspectivele economice şi pentru principalii parteneri ai Moldovei, în special Federaţia Rusă. Prin urmare, datele arătau că economia Rusiei va creşte în 2013 cu doar 1,8 la sută, în scădere cu 1,7 puncte procentuale faţă de pronosticurile de la începutul anului. În acelaşi timp, prognoza pentru Ucraina a fost micşorată cu 1,5 puncte procentuale, astfel încât pentru finele anului era prevăzut un regres economic de 0,5 la sută. În condiţiile în care economia Moldovei depinde mult şi de tendinţele statelor din regiune, instituţia financiară puncta că, pe termen scurt, ţara noastră nu va înregistra evoluţii spectaculoase la acest capitol.

O lună mai târziu, Banca Mondială dă startul veştilor bune. Într-un raport anunţa o creştere a PIB-lui în Moldova de 4 la sută, cu 0,9 puncte procentuale mai mult faţă de pronosticurile anterioare. Veşti bune vin şi din interior. În iunie, Biroul Naţional de Statistică anunţa că, în primul trimestru, economia a înregistrat o creştere surpriză de 3,5 la sută. În această perioadă, în ţară au fost produse mărfuri şi servicii în sumă de aproape 20 de miliarde de lei. Cea mai mare contribuţie la formarea Produsului Intern Brut, de peste 65 la sută, a avut-o sectorul de prestări servicii. Pe de altă parte, sectorul de bunuri a contribuit cu peste 19 la sută la formarea PIB-ului. Totodată, în primele trei luni, evoluţii pozitive au fost înregistrate şi în agricultură, industrie, construcţii, comerţul intern şi cel extern.

În aceste condiţii, în scurt timp, ministrul Economiei revine din nou, deja cu prognoze mai optimiste. De această dată, oficialul anunţa revenirea la ţinta de creştere economică de 4 la sută. La stabilirea previziunii s-a ţinut cont de evoluţia economiei naţionale în primul trimestrul al anului, modificarea pronosticului privind producţia agricolă, dar şi de rezultatele consultărilor cu experţii Fondului Monetar Internaţional. Astfel, Produsul Intern Brut pentru 2013 era estimat la aproape 97 de miliarde de lei.

Ulterior, raportul Biroului Naţional de Statistică pentru prima jumătate a anului a risipit definitiv temerile că economia va înregistra o creştere modestă în anul 2013. Astfel, în şase luni ale anului, economia Moldovei a crescut cu 4,9 la sută, iar valoarea Produsului Intern Brut a ajuns la 43,3 miliarde de lei. Faptul că economia Republicii Moldova înregistra progrese era confirmat şi de experţii europeni. La începutul lunii septembrie, economistul FMI Max Alier a declarat că, în prima jumătate a anului 2013, ţara noastră a avut una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa.

Pe fundalul acestor evoluţii, Ministerul Economiei revine la prognoze. La sfârşitul lunii septembrie, ministrul Valeriu Lazăr anunţă revizuirea în creştere a principalilor indicatori economici. De această dată, oficialul spunea că, în 2013, economia ţării va înregistra un avans de 5,5 la sută, adică cu 1,5 puncte procentuale peste scenariul anterior. Iar acest lucru se datora evoluţiilor pozitive din industria extractivă, transporturi, dar şi extinderii proiectelor de infrastructură finanţate din exterior.

«Practric toate elementele de structură ale evoluţiei economice sunt pe plus, avem creştere în inductrie, avem o anumită dinamizare în procesul investiţional, creştere a exporturilor, avem în zona serviciilor este o creştere robustă şi pentru anul viitor există toate premisele că toate sectoarele economice îşi vor menţine un ritm accelerat de creştere», a subliniat Valeriu Lazăr.

Două luni mai târziu, Biroul Naţional de Statistică arăta că, în nouă luni ale lui 2013, Produsul Intern Brut a crescut cu opt la sută faţă de aceeaşi perioadă a lui 2012. Potrivit statisticilor, este cea mai mare creştere înregistrată până acum de ţara noastră. Atât reprezentanţii Biroului Naţional de Statistică, cât şi analiştii economici au explicat acest salt spectaculos prin redresarea situaţiei în agricultură şi industriile apropiate acestui sector. De asemenea, Produsul Intern Brut s-a majorat graţie creşterii considerabile a exporturilor şi consumului intern.

«Creşterea se datorează acelui avans pe care ni l-a oferit agricultura, cu 36 la sută în această perioadă, de asemenea, imediat s-au conectat şi ramurile conexe», a precizat directorul Institutului Naţional de Cercetări Economice, Alexandru Stratan.

«Ceea ce vrem să vedem este o creştere calitativă şi creşterea aceasta ar trebui să rezulte fie din modalitatea de gestionare, organizare a sectorului agricol, cât dintr-o creştere industrială. Creşterea de opt la sută déjà a fost simţită», a specificat expertul economic Viorel Gârbu.

Evoluţiile pozitive ale economiei moldoveneşti erau remarcate şi peste hotarele ţării. La începutul lunii octombrie, experţii Băncii Mondiale vin cu noi concluzii în ceea ce priveşte evoluţia economiei Moldovei. Potrivit lor, ţara noastră a depăşit problemele generate de recesiunea mondială, iar în următorii ani, economia va creşte constant. Atunci, experţii instituţiei financiare prognozau pentru anul 2013 o creştere economică de 5,5 la sută, iar pentru 2014 — de 3,5 la sută. În mare parte, redresarea economică se datora agriculturii, care şi-a revenit după seceta din 2012, dar şi creşterii robuste a transferurilor de peste hotare. Datele Băncii Naţionale arătau că moldovenii au transferat în opt luni ale lui 2013, peste un miliard de dolari, sau cu 8,8 la sută mai mult decât în perioada similară a lui 2012. Pentru a menţine creşterea economică, experţii Băncii Mondiale recomandau autorităţilor de la Chişinău să îmbunătăţească mediul de afaceri şi să promoveze mai activ exporturile.

De fapt, propunerile instituţiei financiare internaţionale erau şi obiectivele autorităţilor, care sperau că acest lucru va fi realizat odată cu parafarea, la Vilnius, a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. Potrivit oficialilor de la noi, după această realizare, economia ţării va înregistra progrese considerabile. Iar acest lucru va fi posibil prin atragerea investitorilor, crearea noilor locuri de muncă şi creşterea exporturilor în comunitatea europeană.

«Beneficiul este că Republica Moldova utilizând aceste două Acorduri de Asociere şi de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător de fapt se va moderniza. Adică noi avem obiectivul de a moderniza Republica Moldova de a o dezvolta de a trage cât mai multe investiţii ca să oferim oamenilor noştri posibilitatea a a vea un loc de muncă», a declarat ministrul Economiei.

"În primul rând pe dimensiunea commercială avem deplinul acces pe piaţa comunitară pentru produsele industriale şi pentru produsele agricole. Este un regim mult mai liberalizat pentru exporturile din Republica Moldova pentru piaţa comunitară, lucru care nu posedă nicio ţară din regiune", a afirmat viceministrul Economiei Octavian Calmîc.

Şi experţii economici de la Chişinău au menţionat de mai multe ori că Moldova va avea doar de câştigat în urma parafării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În acelaşi timp, unii analişti susţineau că Acordul de Asociere implică şi anumite riscuri pentru producătorii moldoveni, care vor trebui să concureze cu cei din spaţiul comunitar, după liberalizarea pieţei.

«Acordul de Asociere presupune implementarea standardelor europene care vor oferi posibilitate producătorilor moldoveni să exporte produse de origine animalieră pe piaţa Uniunii Europene. La moment Republica Moldova nu poate exporta», a spus economistul Adrian Lupuşor.

Deşi calea spre spaţiul comunitar e lungă, iar ţara noastră mai are multe de făcut la acest capitol, reformele cerute de Uniunea Europeană au început să dea rezultate. Potrivit clasamentului «Doing Business», întocmit anual de Banca Mondială, în 2013, mediul de afaceri din Moldova s-a îmbunătăţit. Astfel, ţara noastră a urcat cinci poziţii faţă de 2012 şi s-a clasat pe locul 78 din 189 de ţări incluse în top. Moldova a înregistrat progrese la cinci din cei zece indicatori analizaţi de Banca Mondială. În 2013, ţara noastră s-a remarcat cel mai mult la capitolul asigurarea accesului la credite şi la administrarea impozitelor. A devenit mai simplă şi iniţierea afacerilor. [OUT C 4] Situaţia este mai bună şi când vine vorba de stabilirea clauzelor contractuale, dar şi de protecţia investitorilor. Cea mai mare cădere, cu opt poziţii, a fost atestată însă la capitolul comerţ internaţional. Stăm mai prost decât în 2012 şi la obţinerea permiselor pentru construcţii, dar şi la accesul la electricitate. Situaţia s-a înrăutăţit şi la înregistrarea proprietăţii.

Dacă Ministerul Economiei avea motive să vorbească cu o anumită doză de mândrie despre evoluţiile macroeconomice, apoi Banca Naţională dădea semne de îngrijorare. Temerile erau provocate de preţuri, care creşteau foarte încet sau, dimpotrivă, erau în scădere pe anumite tronsoane. Iar procesele deflaţioniste, spune Banca Naţională, pot afecta creşterea economică, dar şi compromite ţinta de inflaţie de 5 la sută la sfârşitul anului. Anume acest nivel al inflaţiei, consideră Banca Centrală, este optim pentru economia moldovenească. Prin urmare, BNM se implică într-un proces permanent de stimulare a creşterii preţurilor.

«Cererea rămâne slabă, iar presiunile nu sunt mari aşa că în următoarele 24 de luni vom avea o inflaţie mică. Datele externe indică faptul că în următoarele 24 de luni, preţurile la petrol şi gaz îşi vor continua trendul descendent, iar preţurile la produsele alimentare se vor stabiliza», a conchis guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu.

O creştere modestă a preţurilor înseamnă de fapt o stagnare a economiei. «Indiferent de situaţia de pe piaţă, dacă banca Naţională doreşte să menţină nivelul inflaţiei, declarat, el o să se menţină. Da încă o chestie, nivelul jos al inflaţiei se datorează creşterii sau stagnării economiei. Adică, în momentul în care nu avem creşterea economiei, inflaţia sau avem procesul exact invers — deflaţie», a menţionat analistul econimic Vitalie rapcea.

Temerile Băncii Naţionale erau reflectate şi în prognoze. Dacă, iniţial, bancherii au anunţat o inflaţie de 4,1 la sută la sfârşitul anului, apoi în luna mai vorbeau deja de o creştere şi mai lentă a preţurilor, în medie cu 3,8 la sută. Mai mult, datele Băncii Centrale arătau că preţurile vor creşte mai lent şi în 2014, scumpirile nu vor depăşi 3,5 la sută, în descreştere cu 0,2 puncte procentuale faţă de aşteptările din februarie. În pofida acestor date, guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu, anunţa că scumpirile ar putea fi şi mai mici, dacă situaţia economică din ţările Uniunii Europene se va înrăutăţi.

Pentru a dinamiza preţurile, BNM a intervenit pe piaţă prin procurări masive de valută şi, respectiv, creşterea masei de lei moldoveneşti aflaţi în circulaţie, cu o ulterioară depreciere a monedei naţionale. Rezultatele nu au întârziat să apară. La începutul lunii august, Banca Naţională a Moldovei îşi revizuieşte din nou prognozele privind creşterea preţurilor. Dorin Drăguţanu anunţa că, până la sfârşitul anului, inflaţia va fi de 4,3 la sută. Şi prognoza de creştere a preţurilor pentru 2014 a fost modificată uşor, de la 3,7 la sută până la 3,8 la sută. Potrivit guvernatorului Băncii Centrale, la acea perioadă, creşterea preţurilor era stimulată de progresele înregistrate de majoritatea sectoarelor economiei, dar şi de deprecierea valutei naţionale.

«Obiectivul principal al BNM este menţinerea şi asigurarea stabilităţii preţurilor. Noi la BNM am definit acest obiectiv că preţurile pe termen mediu şi lung ar trebui să crească cu 5 la sută anual. Oamenii aşteaptă scăderea preţurilor fiindcă au salarii mici. Pe termen lung, este bine ca preţurile să aibă o creştere moderată, astfel încât econmia să funcţioneze să genereze impozite şi taxe din care să se plătească salariile şi pensiile», a subliniat Drăguţanu.

A urmat luna noiembrie, care a început cu veşti bune pentru economiştii Băncii Centrale, dar mai proaste pentru cetăţenii de rând. Pe 1 noiembrie, Bănca Naţională a Moldovei a mai revizuit o dată prognoza evoluţiei inflaţiei. Potrivit instituţiei financiare, inflaţia va atinge nivelul de 4,5 la sută, cu 0,2 puncte procentuale mai mult decât era preconizat. În aceast context, BNM anunţa că preţurile vor creşte mult mai accentuat decât se estimase.

«Creşterea preţurilor la produsele alimentare va continua temperarea începută în trimestru trei deşi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior. Preţurile la combustibil vor creşte puţin mai accentuat la mijlocul anului 2014, deşi cu ritmuri semnificative mai mici decât în anii precedenţi», a mai adăugat Drăguţanu.

În pofida evoluţiilor pozitive la nivel macroeconomic, totuşi, Moldova este mult în urmă faţă de ţările europene atunci când este vorba de comparaţii. De exemplu, compania germană de cercetare a pieţei GfK anunţă că ţara noastră este pe ultimul loc la capitolul puterea de cumpărare. Potrivit studiului, veniturile anuale medii ale unui moldovean sunt de peste 1.200 de euro, indicator care este de 10 ori mai mic decât media din Europa.

Handicapul sesizat de cercetătorii străini poate fi înlăturat pe termen mediu printr-o promovare mai activă a reformelor, susţin partenerii noştri europeni, care sunt dispuşi să ofere şi finanţări în acest scop. Potrivit şefului Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, chiar dacă Moldova este ţara care a primit cel mai mare ajutor financiar european per capita din Europa de Est şi Sud-Est, comunitatea este dispusă să acorde în continuare susţinerea necesară implementării reformelor pentru integrarea europeană.

via publika.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.