17
11
2015
5386
Verificarea și corelarea informațiilor din declarația privind T.V.A. cu cele financiare (Partea I)
Periodic contabilii efectuează verificări și corelări aferent elementelor financiare cu cele fiscale. Astfel, pe lîngă întocmirea situațiilor1 financiare poate include și verificarea minuțioasă a corectitudinii întocmirii rapoartelor2 fiscale care au fost prezentate organului fiscal și corelarea, după caz, a acestora.
În prezentul articol vom expune aspecte generale aferente verificării și interconexiunii informațiilor din declarația T.V.A. cu unele elemente contabile, precum și erorile frecvent comise și posibilele modalități de corectare.
Aparent, declarația privind T.V.A. pare a fi o declarație simplă, însă, în esență, constituie un raport complex care, în funcție de genul de activitate desfășurat de entitate, poate fi numit un raport centralizator, prin intermediul căruia pot fi monitorizate:
Veniturile – prin livrările declarate în boxa 10 ce includ volumul total al livrărilor efectuate în perioada gestionară, constituit din suma indicilor incluși în:
Avansurile primite – prin sumele primite ca plată anticipată, incluse în boxa 1 și 3 (valoarea livrărilor de mărfuri, servicii impozitate la cota standard și cota redusă efectuate pe teritoriul RM, inclusiv sumele primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări, precum și evidența unora în boxa 11.1).
Rulajele datoriilor aferent furnizorilor din țară – prin procurări declarate în:
Rulajele datoriilor aferente furnizorilor din străinătate – prin valoarea importurilor declarate în:
Alți indicatori.
Întru verificarea corectitudinii declarării informațiilor aferente livrărilor din declarația privind T.V.A., este foarte important de analizat structura acestora. Astfel, urmează de examinat fiecare element al livrărilor sau elemente ce influențează volumul acestora cum ar fi retururi, avansuri etc., care rezultă de regulă, din:
Prin urmare, urmează de verificat fiecare tip.
În funcție de tipurile și aspectele tranzacțiilor înregistrate prin MCC, în contabilitate, sunt diferite forme de gestiune și modalități de înregistrări contabile.
Astfel, în rezultatul verificării corectitudinii opera-țiunilor înregistrate prin MCC, pot fi depistate posibile erori, ce sunt generalizate în tabelul 1.
În continuare, prin intermediul unui studiu de caz, vom examina unele aspecte generale aferente verificării și corelării tratamentelor fiscale și financiare cu privire la T.V.A. De asemenea, vor fi recomandate unele modele de rapoarte pentru verificarea operațiilor aferente.
Studiu de caz
Entitatea Beta SRL importator de mărfuri din UE a fost înregistrata în anul 201X, din iunie deține statut de plătitor al T.V.A. și desfășoară activitate în domeniul comerțului cu ridicata și cu amânuntul a mărfurilor impozitate cu T.V.A. la cota standard (20%) prin intermediul a doua unități de comerț, în care sunt înregistrate MCC și POS terminal.
Verificarea corectitudinii întocmirii și prezentării Declarației T.V.A. a entității, poate fi inițiată cu analiza soldului reflectat pe banda MCC.
Recomandăm ca informația sa fie preluată anumedin banda de control, deoarece în registru se pot admite erori tehnice comise de persoana responsabilă de întocmire a acestuia.
Intru generalizarea informațiilor și verificarea tranzacțiilor entității înregistrate prin intermediul MCC, propunem un model de raport6, care poate fi întocmit zilnic, lunar etc., de regulă acesta este întocmit de persoana responsabilă.
În funcție de tipul și specificul entității, acest raport poate fi adaptat la cerințele utilizatorilor interni și/sau externi de informații ale entității.
Tabelul 1
Erori frecvente constatate la înregistrarea tranzacțiilor în baza registrului MCC
După ce s-a verificat coincidența sumelor înregistrate în registrele mașinilor de casă și control cu sumele de pe benzile de control ale acestora, precum și analiza structurii acestora, se vor analiza fluxurile de numerar anuale, care vor fi delimitate pentru fiecare lună separat. Pentru o astfel de analiză pot fi întocmite diverse modele de rapoarte (de exemplu, în MS Excel sub forma tabelelor electronice).
În continuare vom întocmi un raport privind fluxul mijloacelor bănești prin MCC, inclusiv casieria entității7, precum și achitările prin POS terminal, prezentat în tabelul 2. Totalul din coloanele 2 și 3 reprezintă sumele totale din registrele mașinilor de casă și control pentru fiecare subdiviziune, după caz, cu divizarea pe fiecare mașină de casă și control.
În cazul entității din studiul de caz, realizarea se efectuează și în adresa persoanelor fizice fără evidența distinctă a fiecărui client, prin intermediul contului 832.
După cum s-a menționat mai sus, în componența livrărilor sub aspectul fiscal se includ și avansurile primite8
Tabelul 2
care sunt gestionate prin, diverse modalități, de exemplu prin: rapoarte și verificări suplimentare pentru analiza fiecărui client, analiza registrelor conturilor 225, 523 etc. sau alte modalități specifice activității entității.
____________________________________________
1 Conform prevederilor noilor SNC obligatorii din 01.01.2015 rapoartele financiare poartă denumire de Situații Financiare
2 Dărilor de seamă, declarațiilor, informațiilor, altor tipuri de rapoarte.
3 Conform HG nr. 474 din 28.04.1998 cu modificările ulterioare, cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, inclusiv Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, care în anexa la acesta prezintă lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și control.
Menționăm că, conform noțiunilor din acest act normativ, s-a lărgit aplicarea mașinii de casă și control, de exemplu:
operațiune economică – fapt economic care constă în vînzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii; perceperea contravalorilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor; perceperea plăților fiscale/nefiscale, a altor încasări;
decontări bănești în numerar (decontări în numerar) – operațiuni de încasări în numerar în cadrul operațiunilor economice;
4 CF art. 117, (1) Subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform art. 104 lit. a).
5 CF art. 108, prevede termenele obligațiilor fiscale aferent T.V.A., precum:
(4) Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parțial sau în întregime, în dependență de ce are loc mai înainte.
(5) Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății, în dependență de ce are loc mai înainte.
6 În cazul documentelor primare urmează a fi respectate prevederile Legii Contabilității art. 19, dar, în cazul registrelor contabile art. 23 al prezentei legi.
Totodată, conform art. 23 (6), registrele contabile obligatorii sînt Cartea mare sau balanța de verificare și alte registre centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea situațiilor financiare.
În cazul cînd entitatea elaborează de sine stătător documente primare și registre contabile, acestea pot fi specificate în politica de contabilitate a entității.
De asemenea, nu toate rapoartele contabile corespund noțiunii de registru contabil.
Astfel, conform art. 3, registre contabile – registre destinate grupării, sistematizării, înregistrării și generalizării informației privind existența și mișcarea elementelor contabile reflectate în documentele primare și centralizatoare; Astfel de rapoarte necesare pentru uz intern, care nu corespund criteriilor actelor normative din domeniu, nu sunt obligatoriu de inclus în politicile contabile.
7 Conform Planului General de conturi, pentru încasări din vînzarea în numerar este stabilit contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar”
Contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” este destinat generalizării informației privind încasările din vînzarea bunurilor în numerar, este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează încasările din vînzarea bunurilor în numerar în corespondență cu debitul contului 241 etc. În debitul contului 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” se înregistrează decontarea încasărilor din vînzarea bunurilor în numerar în corespondență cu creditul conturilor: 534, 544, 611, 612 etc.
In practică astfel de evidența este ținută și pe fiecare client separat, astfel tranzacțiile prin POS terminal sunt contabilizate prin conturile de creanțe 221, 231, 234 etc.
Menționăm că conturile din grupa 22 „Creanțe comerciale și calculate” sînt destinate generalizării informației privind existența și mișcarea creanțelor comerciale, corecțiilor (provizioanelor) privind creanțele compromise, avansurilor acordate curente, creanțelor ale părților afiliate, bugetului, personalului. Componența, modul de recunoaștere, evaluare și contabilizare a creanțelor și avansurilor acordate pe termen lung sînt reglementate de SNC „Creanțe și investiții financiare”, „Venituri”, „Cheltuieli” și alte standarde de contabilitate.
Contul 221 „Creanțe comerciale” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor comerciale curente ale debitorilor neafiliați din țară și din străinătate. Contul 221 „Creanțe comerciale” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor comerciale în corespondență cu creditul conturilor: 331, 534, 611, 612, 622 etc. În creditul contului 221 „Creanțe comerciale” se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor comerciale în corespondență cu debitul conturilor: 222, 241, 242, 243, 331, 523, 712, 714, 722, 833 etc. Soldul contului 221 „Creanțe comerciale” este debitor și reprezintă suma creanțelor comerciale determinată în conformitate cu standardele de contabilitate
8 Conform SNC Capital propriu și datorii, pct. 45 avansurile primite în contul livrării ulterioare de bunuri și servicii etc. sunt incluse în datorii comerciale.
Totodată, conform Planului General de conturi contabile este prevăzut contul 523 „Avansuri primite curente”.Contul 523 „Avansuri primite curente” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea avansurilor primite curente, și este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea avansurilor primite curente în corespondență cu debitul conturilor: 241, 242, 243, 331, 423, 714, 722 etc. În debitul contului 523 „Avansuri primite curente” se înregistrează stingerea/diminuarea avansurilor primite curente în corespondență cu creditul conturilor: 221, 223, 224, 234, 241, 242, 243, 331, 612, 622 etc. Soldul contului reprezintă suma avansurilor primite curente determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Contul 225 „Creanțe ale bugetului” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor bugetului față de entitate. Contul 225 „Creanțe ale bugetului” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor bugetului în corespondență cu creditul conturilor: 232, 241, 242, 534 etc. În creditul contului 225 „Creanțe ale bugetului” se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor bugetului în corespondență cu debitul conturilor: 252, 534 etc. Soldul contului 225 „Creanțe ale bugetului” este debitor și reprezintă suma creanțelor bugetului determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
În cazul avansurilor pot fi întocmite următoarele înregistrări contabile, în situația:
primirii avansurilor se întocmesc formulele contabile:
Dt 241, 242 etc. Ct. 523 la suma totală primită
Dt. 225 Ct 534 la suma T.V.A.
decontării avansurilor primite anterior se întocmesc formulele contabile:
Dt 534 Ct 225 la suma T.V.A.
Dt 523 Ct 221 la suma avansului primit anterior
În prezentul articol vom expune aspecte generale aferente verificării și interconexiunii informațiilor din declarația T.V.A. cu unele elemente contabile, precum și erorile frecvent comise și posibilele modalități de corectare.
Aparent, declarația privind T.V.A. pare a fi o declarație simplă, însă, în esență, constituie un raport complex care, în funcție de genul de activitate desfășurat de entitate, poate fi numit un raport centralizator, prin intermediul căruia pot fi monitorizate:
Veniturile – prin livrările declarate în boxa 10 ce includ volumul total al livrărilor efectuate în perioada gestionară, constituit din suma indicilor incluși în:
- boxa 1 (valoarea livrărilor de mărfuri, servicii impozitate la cota standard efectuate pe teritoriul RM, inclusiv sumele primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări),
- boxa 3 (valoarea livrărilor de mărfuri și servicii pentru care, conform legislației în vigoare, este prevăzută aplicarea T.V.A. la cota redusă, inclusiv sumele primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări),
- boxa 5 (valoarea livrărilor de mărfuri și servicii pentru care, conform legislației în vigoare, este prevăzută aplicarea cotei zero a T.V.A., cu excepția plăților primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări),
- boxa 6 (valoarea livrărilor de mărfuri și servicii scutite de T.V.A., conform legislației în vigoare, cu excepția plăților primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări).
Avansurile primite – prin sumele primite ca plată anticipată, incluse în boxa 1 și 3 (valoarea livrărilor de mărfuri, servicii impozitate la cota standard și cota redusă efectuate pe teritoriul RM, inclusiv sumele primite ca plată anticipată (în avans) pentru aceste livrări, precum și evidența unora în boxa 11.1).
Rulajele datoriilor aferent furnizorilor din țară – prin procurări declarate în:
- Boxa 12 (valoarea mărfurilor și serviciilor procurate pe teritoriul Republicii Moldova folosite pentru desfășurarea activității de întreprinzător, cu excepția procurărilor efectuate de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar);
- Boxa 13 (suma T.V.A. pentru procurările de mărfuri și servicii efectuate pe teritoriul Republicii Moldova, determinate în boxa 12 care, în conformitate cu prevederile art. 102 al CF, este destinată trecerii în cont).
Rulajele datoriilor aferente furnizorilor din străinătate – prin valoarea importurilor declarate în:
- Boxa 14 (valoarea mărfurilor și serviciilor importate; valoarea activelor nemateriale importate, care conform normelor legale nu se declară la Serviciul Vamal; valoarea mărfurilor, procurate de la persoanele juridice și fizice rezidente care se află pe teritoriul Republicii Moldova și nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar.);
- Boxa 15 (suma T.V.A. aferentă mărfurilor și serviciilor importate și procurate, valoarea cărora este reflectată în boxa 14).
Alți indicatori.
Întru verificarea corectitudinii declarării informațiilor aferente livrărilor din declarația privind T.V.A., este foarte important de analizat structura acestora. Astfel, urmează de examinat fiecare element al livrărilor sau elemente ce influențează volumul acestora cum ar fi retururi, avansuri etc., care rezultă de regulă, din:
- decontările în numerar cu aplicarea mașinilor de casă și control (în continuare MCC)3;
- tranzacțiile înregistrate în baza facturilor fiscale4 primite/livrate;
- sume primite ca plată, ce anticipează prestarea serviciului sau livrării5 ;
- retururile, inclusiv aferente avansurilor persoanelor fizice;
- alte tipuri de elemente ce pot influența livrările.
Prin urmare, urmează de verificat fiecare tip.
- În cazul tranzacțiilor înregistrate prin MCC, aspectele calculării T.V.A. depind, în general de, tipul tranzacției, de exemplu:
- prin sau fără POS terminal;
- cu achitarea în numerar, dar cu sau fără eliberarea facturilor fiscale (la solicitare);
- impozabile cu T.V.A., dar la cote diferite (cota zero, redusa și standard) etc.
În funcție de tipurile și aspectele tranzacțiilor înregistrate prin MCC, în contabilitate, sunt diferite forme de gestiune și modalități de înregistrări contabile.
Astfel, în rezultatul verificării corectitudinii opera-țiunilor înregistrate prin MCC, pot fi depistate posibile erori, ce sunt generalizate în tabelul 1.
În continuare, prin intermediul unui studiu de caz, vom examina unele aspecte generale aferente verificării și corelării tratamentelor fiscale și financiare cu privire la T.V.A. De asemenea, vor fi recomandate unele modele de rapoarte pentru verificarea operațiilor aferente.
Studiu de caz
Entitatea Beta SRL importator de mărfuri din UE a fost înregistrata în anul 201X, din iunie deține statut de plătitor al T.V.A. și desfășoară activitate în domeniul comerțului cu ridicata și cu amânuntul a mărfurilor impozitate cu T.V.A. la cota standard (20%) prin intermediul a doua unități de comerț, în care sunt înregistrate MCC și POS terminal.
Verificarea corectitudinii întocmirii și prezentării Declarației T.V.A. a entității, poate fi inițiată cu analiza soldului reflectat pe banda MCC.
Recomandăm ca informația sa fie preluată anumedin banda de control, deoarece în registru se pot admite erori tehnice comise de persoana responsabilă de întocmire a acestuia.
Intru generalizarea informațiilor și verificarea tranzacțiilor entității înregistrate prin intermediul MCC, propunem un model de raport6, care poate fi întocmit zilnic, lunar etc., de regulă acesta este întocmit de persoana responsabilă.
În funcție de tipul și specificul entității, acest raport poate fi adaptat la cerințele utilizatorilor interni și/sau externi de informații ale entității.
Tabelul 1
Erori frecvente constatate la înregistrarea tranzacțiilor în baza registrului MCC
După ce s-a verificat coincidența sumelor înregistrate în registrele mașinilor de casă și control cu sumele de pe benzile de control ale acestora, precum și analiza structurii acestora, se vor analiza fluxurile de numerar anuale, care vor fi delimitate pentru fiecare lună separat. Pentru o astfel de analiză pot fi întocmite diverse modele de rapoarte (de exemplu, în MS Excel sub forma tabelelor electronice).
În continuare vom întocmi un raport privind fluxul mijloacelor bănești prin MCC, inclusiv casieria entității7, precum și achitările prin POS terminal, prezentat în tabelul 2. Totalul din coloanele 2 și 3 reprezintă sumele totale din registrele mașinilor de casă și control pentru fiecare subdiviziune, după caz, cu divizarea pe fiecare mașină de casă și control.
În cazul entității din studiul de caz, realizarea se efectuează și în adresa persoanelor fizice fără evidența distinctă a fiecărui client, prin intermediul contului 832.
După cum s-a menționat mai sus, în componența livrărilor sub aspectul fiscal se includ și avansurile primite8
Tabelul 2
care sunt gestionate prin, diverse modalități, de exemplu prin: rapoarte și verificări suplimentare pentru analiza fiecărui client, analiza registrelor conturilor 225, 523 etc. sau alte modalități specifice activității entității.
____________________________________________
1 Conform prevederilor noilor SNC obligatorii din 01.01.2015 rapoartele financiare poartă denumire de Situații Financiare
2 Dărilor de seamă, declarațiilor, informațiilor, altor tipuri de rapoarte.
3 Conform HG nr. 474 din 28.04.1998 cu modificările ulterioare, cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar, inclusiv Regulamentul cu privire la aplicarea mașinilor de casă și control pentru efectuarea decontărilor în numerar, care în anexa la acesta prezintă lista genurilor de activitate al căror specific permite efectuarea încasărilor bănești în numerar fără aplicarea mașinilor de casă și control.
Menționăm că, conform noțiunilor din acest act normativ, s-a lărgit aplicarea mașinii de casă și control, de exemplu:
operațiune economică – fapt economic care constă în vînzarea de bunuri, executarea de lucrări, prestarea de servicii; perceperea contravalorilor bunurilor, lucrărilor, serviciilor; perceperea plăților fiscale/nefiscale, a altor încasări;
decontări bănești în numerar (decontări în numerar) – operațiuni de încasări în numerar în cadrul operațiunilor economice;
4 CF art. 117, (1) Subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul țării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariției obligației fiscale, stabilit prin art. 108, cu excepția cazurilor prevăzute de legislație. Factura fiscală nu se eliberează pentru livrările impozitate conform art. 104 lit. a).
5 CF art. 108, prevede termenele obligațiilor fiscale aferent T.V.A., precum:
(4) Pentru servicii, data livrării se consideră data prestării serviciului, data eliberării facturii fiscale sau data la care plata se efectuează subiectului impozabil, parțial sau în întregime, în dependență de ce are loc mai înainte.
(5) Dacă factura fiscală este eliberată sau plata este primită pînă la momentul efectuării livrării, data livrării se consideră data eliberării facturii fiscale sau data primirii plății, în dependență de ce are loc mai înainte.
6 În cazul documentelor primare urmează a fi respectate prevederile Legii Contabilității art. 19, dar, în cazul registrelor contabile art. 23 al prezentei legi.
Totodată, conform art. 23 (6), registrele contabile obligatorii sînt Cartea mare sau balanța de verificare și alte registre centralizatoare, care servesc drept bază pentru întocmirea situațiilor financiare.
În cazul cînd entitatea elaborează de sine stătător documente primare și registre contabile, acestea pot fi specificate în politica de contabilitate a entității.
De asemenea, nu toate rapoartele contabile corespund noțiunii de registru contabil.
Astfel, conform art. 3, registre contabile – registre destinate grupării, sistematizării, înregistrării și generalizării informației privind existența și mișcarea elementelor contabile reflectate în documentele primare și centralizatoare; Astfel de rapoarte necesare pentru uz intern, care nu corespund criteriilor actelor normative din domeniu, nu sunt obligatoriu de inclus în politicile contabile.
7 Conform Planului General de conturi, pentru încasări din vînzarea în numerar este stabilit contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar”
Contul 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” este destinat generalizării informației privind încasările din vînzarea bunurilor în numerar, este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează încasările din vînzarea bunurilor în numerar în corespondență cu debitul contului 241 etc. În debitul contului 832 „Încasări din vînzarea bunurilor în numerar” se înregistrează decontarea încasărilor din vînzarea bunurilor în numerar în corespondență cu creditul conturilor: 534, 544, 611, 612 etc.
In practică astfel de evidența este ținută și pe fiecare client separat, astfel tranzacțiile prin POS terminal sunt contabilizate prin conturile de creanțe 221, 231, 234 etc.
Menționăm că conturile din grupa 22 „Creanțe comerciale și calculate” sînt destinate generalizării informației privind existența și mișcarea creanțelor comerciale, corecțiilor (provizioanelor) privind creanțele compromise, avansurilor acordate curente, creanțelor ale părților afiliate, bugetului, personalului. Componența, modul de recunoaștere, evaluare și contabilizare a creanțelor și avansurilor acordate pe termen lung sînt reglementate de SNC „Creanțe și investiții financiare”, „Venituri”, „Cheltuieli” și alte standarde de contabilitate.
Contul 221 „Creanțe comerciale” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor comerciale curente ale debitorilor neafiliați din țară și din străinătate. Contul 221 „Creanțe comerciale” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor comerciale în corespondență cu creditul conturilor: 331, 534, 611, 612, 622 etc. În creditul contului 221 „Creanțe comerciale” se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor comerciale în corespondență cu debitul conturilor: 222, 241, 242, 243, 331, 523, 712, 714, 722, 833 etc. Soldul contului 221 „Creanțe comerciale” este debitor și reprezintă suma creanțelor comerciale determinată în conformitate cu standardele de contabilitate
8 Conform SNC Capital propriu și datorii, pct. 45 avansurile primite în contul livrării ulterioare de bunuri și servicii etc. sunt incluse în datorii comerciale.
Totodată, conform Planului General de conturi contabile este prevăzut contul 523 „Avansuri primite curente”.Contul 523 „Avansuri primite curente” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea avansurilor primite curente, și este un cont de pasiv. În creditul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea avansurilor primite curente în corespondență cu debitul conturilor: 241, 242, 243, 331, 423, 714, 722 etc. În debitul contului 523 „Avansuri primite curente” se înregistrează stingerea/diminuarea avansurilor primite curente în corespondență cu creditul conturilor: 221, 223, 224, 234, 241, 242, 243, 331, 612, 622 etc. Soldul contului reprezintă suma avansurilor primite curente determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
Contul 225 „Creanțe ale bugetului” este destinat generalizării informației privind existența și modificarea creanțelor bugetului față de entitate. Contul 225 „Creanțe ale bugetului” este un cont de activ. În debitul acestui cont se înregistrează apariția/majorarea creanțelor bugetului în corespondență cu creditul conturilor: 232, 241, 242, 534 etc. În creditul contului 225 „Creanțe ale bugetului” se înregistrează stingerea/diminuarea creanțelor bugetului în corespondență cu debitul conturilor: 252, 534 etc. Soldul contului 225 „Creanțe ale bugetului” este debitor și reprezintă suma creanțelor bugetului determinată în conformitate cu standardele de contabilitate.
În cazul avansurilor pot fi întocmite următoarele înregistrări contabile, în situația:
primirii avansurilor se întocmesc formulele contabile:
Dt 241, 242 etc. Ct. 523 la suma totală primită
Dt. 225 Ct 534 la suma T.V.A.
decontării avansurilor primite anterior se întocmesc formulele contabile:
Dt 534 Ct 225 la suma T.V.A.
Dt 523 Ct 221 la suma avansului primit anterior
-
Domeniu:
-
Nr. revistei:
-
Autorul|Newsmaker:
-
Instituție:
