Guvernul a aprobat astăzi, 8 septembrie, prin decizie protocolară, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative privind simplificarea legislației fiscale și vamale, elaborat de Ministerul Finanțelor. Documentul urmează să fie prezentat Parlamentului spre examinare și modifică peste 15 acte normative, printre care Codul fiscal, Codul vamal, Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, Legea privind societățile pe acțiuni și Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Marea majoritate a prevederilor urmează să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

 

Potrivit notei de fundamentare, intervenția legislativă își are originea în lacunele normative și dificultățile de interpretare semnalate în practica de aplicare a legislației fiscale și vamale, precum și în solicitările primite din partea autorităților publice, mediului de afaceri, asociațiilor profesionale și contribuabililor. Reforma este construită în jurul a patru piloni declarați: simplitate, claritate, competitivitate și conformare.

 

Impozitarea afacerilor: uniformizare de cote și extinderea facilității pentru profitul reinvestit

 

Una dintre schimbările centrale vizează gospodăriile țărănești, a căror cotă a impozitului pe venit va crește de la 7% la 12%, cu scopul declarat de a elimina tratamentul inegal față de întreprinderile individuale, care aplică deja cota de 12%.

 

Guvernul propune totodată prelungirea, până în 2029 inclusiv, a facilității cotei „0” pentru profitul nedistribuit, mecanism aplicat inițial pentru perioada 2023–2026. Pragul de eligibilitate al companiilor se extinde de la o cifră de afaceri sau active totale de 100 mil. lei la 200 mil. lei. Potrivit datelor MF, de acest regim au beneficiat deja peste 8 mii de agenți economici în perioada 2023–2025, reinvestind profitul în echipamente, tehnologii și extinderea producției. Suplimentar, impozitul aferent profitului obținut în perioadele fiscale 2027–2029 va putea fi amânat până la distribuirea dividendelor sau acoperirea pierderilor din anii precedenți.

 

Regimul special de impozitare cu 4% din rulaj va fi restrâns: pragul veniturilor din consultanță pentru afaceri și management care permite aplicarea acestei cote scade de la 60% la 25% din vânzări; peste acest prag, contribuabilii vor plăti cota standard de 12%. Măsura vizează contribuabilii care, în prezent, folosesc regimul preferențial deși desfășoară preponderent activități de consultanță.

 

Proiectul elimină și o serie de scutiri de la plata impozitului pe venit, aplicabile în prezent asociațiilor de economii și împrumut, organizațiilor sindicale și patronale, precum și instituțiilor de învățământ private - acestea din urmă vor achita cota standard de 12%, indiferent de statutul de organizație necomercială.

 

Persoanele fizice: scutire personală majorată și noi reguli pentru veniturile investiționale

 

Pentru persoanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător, proiectul prevede majorarea scutirii personale de la 29 700 la 40 020 lei anual, iar a scutirii personale majore, de la 34 620 la 40 020 de lei - o aliniere a celor două praguri la aceeași valoare, menită să compenseze evoluția costului vieții.

 

Se schimbă și condițiile de definire a „locuinței de bază”, categorie relevantă pentru scutirea de impozit pe venit la înstrăinarea unui imobil. Pe lângă condiția actuală a domiciliului de cel puțin 3 ani, contribuabilii vor putea demonstra calitatea de locuință de bază și prin faptul că imobilul respectiv a fost, timp de 3 ani, unica lor proprietate înregistrată în Registrul bunurilor imobile.

 

O modificare cu impact administrativ direct: desemnarea procentuală a impozitului pe venit (2%) nu va mai fi blocată de orice datorie fiscală, oricât de mică, ci doar de datorii care depășesc 100 lei.

 

Cel mai substanțial pachet de schimbări vizează veniturile investiționale. Creșterea de capital va fi calculată integral, fără reducerea actuală de 50% aplicată sumei excedentare - o modificare prin care se urmărește echitatea fiscală cu persoanele juridice, dar care nu modifică nominal cota de 12%. Totodată, obligația de a determina și declara creșterea de capital trece de la persoana juridică plătitoare la persoana fizică beneficiară. Cota pentru dividende urcă de la 6% la 8%, dar doar pentru profiturile generate începând cu perioada fiscală 2027; dividendele din profituri anterioare rămân supuse cotelor vechi. Cota aplicabilă donațiilor de mijloace bănești efectuate de agenți economici către persoane fizice se majorează de la 6% la 12%.

 

Baza impozabilă se extinde și prin eliminarea unor venituri neimpozabile: dividendele aferente perioadelor fiscale de până la 1 ianuarie 2008, royalty-urile persoanelor de peste 60 de ani din domeniul literaturii, artei și științei, precum și plățile efectuate de angajatori pentru testarea și vaccinarea anti-COVID a salariaților vor deveni impozabile. Câștigurile din campanii promoționale rămân neimpozabile doar până la plafonul de 10 000 lei per câștig, peste acest prag urmând să fie reținut impozit.

 

Pentru veniturile din transmiterea în posesie sau folosință a bunurilor imobile, termenul de plată se modifică la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează impozitul, iar contractele exprimate în valută străină vor fi convertite la cursul oficial al BNM valabil la 31 decembrie al anului precedent.

 

Nerezidenți și o nouă „taxă de viciu” pentru jocurile de noroc

 

Regimul de impozitare a nerezidenților este armonizat cu cel al rezidenților: cotele pentru dividende (6%, respectiv 8% pentru profiturile generate din 2027) urmează aceeași logică, iar lista veniturilor impozabile se extinde cu moștenirile primite de persoane care nu au cetățenia sau rezidența fiscală a RM, cu excepția moștenirilor de la rude până la gradul II.

 

Proiectul introduce un nou instrument fiscal - taxa de viciu aferentă participării la jocurile de noroc și loterii, cu o cotă de 6%, aplicată la sumele depuse pentru alimentarea conturilor de joc sau la valoarea biletelor de loterie. Măsura urmărește să interiorizeze costurile sociale generate de dependența de jocurile de noroc - costuri suportate în prezent, în mare parte, de sistemul public de sănătate și de asistență socială - și este aliniată practicii mai multor state care au introdus taxe similare.

 

TVA: cote reduse revizuite și impozitarea coletelor din comerțul electronic

 

Capitolul TVA aduce una dintre cele mai vizibile schimbări pentru consumatori: cota redusă aplicabilă sectorului HoReCa crește de la 8% la 12%, Guvernul urmărind consolidarea veniturilor bugetare, menținând totodată un regim preferențial față de cota standard. Aceeași cotă de 12% se va aplica producției de zootehnie și fitotehnie în formă naturală, precum și fructelor proaspete de tipul gutuilor și coacăzelor. În schimb, cota redusă de 8% se menține pentru pâine, lapte, legume și fructe proaspete, ouă, carne de pasăre și organe comestibile - produse considerate de strictă necesitate pentru gospodăriile populației.

 

De la 1 aprilie 2027, se introduce o cotă redusă de 8% pentru gazele naturale livrate populației, limitată la 150 m³ pe perioadă fiscală și punct de consum, respectiv o scutire de TVA cu drept de deducere pentru energia electrică, limitată la 100 kWh pe punct de consum; consumul care depășește aceste plafoane va fi impozitat la cota standard.

 

În linie cu armonizarea la Directiva 2006/112/CE și cu normele europene privind ajutorul de stat, proiectul abrogă o serie de scutiri de TVA considerate incompatibile cu principiul neutralității fiscale, introducând în același timp o nouă scutire cu drept de deducere pentru cărți și publicații periodice, inclusiv în format electronic sau audio (cu excepția celor cu caracter publicitar sau erotic).

 

Una dintre cele mai importante noutăți structurale este instituirea unui regim special de TVA pentru vânzările la distanță de mărfuri importate cu valoare de până la 150 de euro per colet. Regimul stabilește obligații clare pentru subiecții impozabili nestabiliți în RM și pentru intermediarii care acționează în numele acestora, un termen de 30 de zile pentru achitarea TVA de la momentul plasării mărfurilor în liberă circulație și un registru dedicat al contribuabililor înregistrați pentru acest regim. Complementar, se instituie o taxă de gestionare de 12 lei per colet, colectată de furnizorii de servicii poștale și de curierat de la destinatar, menită să acopere costurile administrative generate de volumul tot mai mare al comerțului electronic transfrontalier. Măsurile elimină tratamentul preferențial de care beneficiau până acum importurile de mică valoare față de comerțul intern.

 

Accize: majorări etapizate și noi produse accizabile din rațiuni de sănătate publică

 

Politica de accize pentru perioada 2027-2029 este construită pe o traiectorie de creștere graduală, menită să asigure predictibilitate mediului de afaceri. Cotele accizelor pentru majoritatea produselor accizabile vor crește cu 10%. Pentru produsele din tutun, majorarea este de 20% în 2027 și 15% în 2028–2029; pentru motorină, creșterea este de 20%, motivată de necesitatea alinierii accelerate la nivelurile minime de impozitare din UE.

 

Din perspectiva sănătății publice, proiectul introduce accize pentru lichidele fără nicotină destinate țigărilor electronice (pentru a preveni substituirea produselor cu nicotină), revizuiește coeficientul de calcul al prețului de referință pentru țigarete (de la 1,46 la 1,57, împotriva subevaluării artificiale) și extinde baza accizabilă la băuturile nealcoolice carbogazoase cu zahăr adăugat sau îndulcitori și la băuturile energizante cu taurină, cofeină sau guarana. Se introduce, de asemenea, o acciză pentru articolele pirotehnice de divertisment și de scenă, motivată de riscurile pentru siguranță, sănătate, mediu și bunăstarea animalelor.

 

În domeniul auto, cotele accizelor pentru autoturismele cu motor cu ardere internă cresc cu 10%, iar proiectul introduce, pentru prima dată, o acciză pentru autoturismele exclusiv electrice, calculată în funcție de masa vehiculului - un criteriu ales din lipsa unei capacități cilindrice la acest tip de motor. Autoturismele hibride plug-in vor beneficia de o acciză cu 25% mai mică față de cele cu motor termic, Guvernul urmărind să păstreze un stimulent pentru tranziția către transportul cu impact redus, chiar dacă extinde impozitarea și la segmentul electric.

 

Administrare fiscală, imobiliare, taxe locale și rutiere

 

Pachetul de măsuri privind administrarea fiscală introduce un sistem gradual de sancționare a încălcărilor legislației fiscale, în funcție de gravitatea faptei (amendă minimă, medie sau maximă), reduce cuantumul amenzii pentru neraportarea informațiilor privind plățile către beneficiari (de la 300-500 lei la 100-300 lei per informație) și clarifică regulile de sechestrare a bunurilor contribuabililor ca măsură asigurătorie. De asemenea, se automatizează procesul de anulare a restanțelor fiscale de până la 20 de lei per clasificație economică și se extind instrumentele de recuperare a creanțelor bugetare prin ordine incaso automatizate.

 

La capitolul impozit pe bunurile imobiliare, proiectul revizuiește impozitul pe avere: acesta va viza imobilele cu destinație locativă (inclusiv casele de vacanță) a căror valoare totală estimată depășește 4 mil. lei, cota de 0,8% aplicându-se doar asupra sumei care depășește acest plafon.

 

La taxele locale, se elimină scutirea de taxă pentru unitățile comerciale acordată serviciilor de pompe funebre, se clarifică modul de calcul al taxelor pentru unitățile comerciale, transport auto de călători, parcare și dispozitive publicitare, iar autoritățile publice locale vor avea obligația de a adopta anual decizii privind cotele concrete ale taxelor locale, cu respectarea principiilor previzibilității, transparenței și proporționalității. Baza de impozitare a taxei pentru cazare va fi definită explicit ca spațiu de cazare ocupat pentru o noapte, excluzând rezervările anulate sau neonorate.

 

În privința taxelor rutiere, se clarifică termenele de achitare a taxei anuale, corelate cu data inspecției tehnice periodice a vehiculului.

 

Codul vamal: mai multă predictibilitate pentru operatorii economici

 

Modificările la Codul vamal introduc un cadru juridic explicit pentru asistența administrativă internațională în domeniul vamal, un mecanism de protecție a declarantului de bună-credință în cazul modificării ulterioare a clasificării tarifare a mărfurilor și o cauză de exonerare a operatorilor economici atunci când neconformarea rezultă din erori ale sistemelor informatice vamale. Proiectul flexibilizează și activitatea brokerilor vamali, prelungește, până la termene stabilite în 2027-2029, perioadele în care anumite regimuri vamale (perfecționare activă, admitere temporară pentru mijloace de transport înmatriculate în Ucraina, utilaje pentru perfecționare activă, proiecte de asistență tehnică și investițională) pot fi derulate fără constituirea unei garanții.

 

Impactul bugetar

 

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, ansamblul măsurilor va genera venituri suplimentare la bugetul de stat de aproximativ 5,1 mld. lei, structurate astfel: circa 820 mil. lei din impozitul pe venitul persoanelor juridice și fizice, 1,6 mld. lei din TVA și 2,7 mld. lei din accize și taxa de viciu. Guvernul recunoaște că, pe termen scurt, extinderea termenului de amânare a impozitului pe profitul nedistribuit poate genera o diminuare temporară a încasărilor de la persoanele juridice, efect estimat a fi compensat pe termen mediu prin creșterea investițiilor și extinderea bazei fiscale.

 

De menționat că, după aprobarea de către Guvern, actul normativ urmează să fie transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare, marea majoritate a prevederilor fiind programate să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, cu excepția câtorva măsuri cu aplicare imediată sau la alte date specificate în dispozițiile tranzitorii ale proiectului.