Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999), fiind extinse categoriile de întreprinderi agricole care beneficiază de subvenţionare de la bugetul de stat. Până la modificările menţionate beneficiau de suportul de la bugetul de stat doar angajatorii din sectorul agrar care în totalitate practicau activităţi  prevăzute de grupele 01.1. - 01.6 din Clasificatorul activităţilor din economia Moldovei.   Astfel, în Legea nr. 489/1999 a fost introdusă o norma prin care întreprinderile agricole care practică în decursul perioadei de gestiune nu mai puţin de 95% din activităţile stipulate în grupele 01.1 - 01.6 din CAEM (aprobat prin Hotărârea Colegiului Biroului Naţional de Statistică nr. 20/2009),

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Prin Legea nr. 122/2019 pentru modificarea unor acte legislative  au fost operate modificări în anexa nr. 3 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea 489/1999). Amintim că, din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) – cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art. 4 alin. (1) din Legea nr. 166/2017  cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, angajatorii au obligativitatea de a calcula şi achita contribuţii de asigurări sociale la valoarea tichetelor de masă acordate angajaţilor, acestea fiind declarate în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 împreună cu fondul de retribuire a muncii şi alte recompense (col. 9), fără divizarea acestora cu o categorie  separată sau cu un rând separat, deoarece, potrivit noţiunii de recompensă reglementată în art. 1al Legii nr. 489/1999 aceasta este acordată de către angajator angajatului şi reprezintă un venit din care se calculează contribuţii de asigurări sociale.

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

După cum cunoaştem, legislaţia în vigoare stipulează că angajatul întreprinderii nu are dreptul să lucreze în perioada în care se află în concediu medical. Vrem să ştim dacă norma respectivă se răsfrânge şi asupra perioadei achitate din contul angajatorului, adică pentru primele 5 zile de incapacitate temporară de muncă, şi cum poate afla angajatorul că angajatul nu mai activează prin cumul în cadrul altei entităţi economice?

După declararea regimului stării de urgenţă pe teritoriul ţării, unii din angajaţii întreprinderii noastre au prezentat foaie de boală eliberată de către instituţia medicală primară în legătură cu îmbolnăvirea de Covid19 sau starea de carantină. Urmează ca angajatorul să accepte şi să achite indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă pentru cazurile respective? În conformitate cu prevederile art. 5 lit. b) din Legea 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare – Legea 289/2004), unul din tipurile de prestaţii de asigurări sociale de stat la care au dreptul persoanele asigurate în sistemul public de asigurări sociale sunt indemnizaţiile pentru prevenirea îmbolnăvirilor (carantină).