22
04 2022
971

Înstrăinarea imobilelor deținute în devălmășie de către soți. Viza de reședință contează

În anul 2021 persoana fizică A și persoana fizică B, soți, ambii cetățeni ai Republicii Moldova, vând un bun imobil care este proprietate comună în devălmășie. Pentru soț (persoana fizică A) este locuința de bază, iar soția (persoana fizică B) are domiciliul stabilit la momentul înstrăinării în alt imobil. Care sunt obligațiile fiscale ce țin de impozitul pe venit al contribuabililor menționați pentru perioada fiscală 2021? 
 
Conform art. 567 alin. (1) din Codul civil (CC), în cazul în care dreptul de proprietate aparţine concomitent mai multor persoane fără ca vreuna dintre ele să fie titularul unei cote-părţi ideale din bunul comun, proprietatea este comună în devălmășie.

 

 

Bunurile dobândite de soți în timpul căsătoriei sunt proprietatea lor comună în devălmăşie, dacă în conformitate cu legea sau contractul încheiat între ei, nu este stabilit un alt regim juridic pentru aceste bunuri (art. 572 alin. (1) CC). Alin. (2) al aceluiași articol stabilește că orice bun dobândit de soţi în timpul căsătoriei se prezumă proprietate comună în devălmășie până la proba contrară. Totodată, CC stabileşte expres că în cazul împărţirii bunurilor proprietate comună în devălmăşie a soţilor, părţile lor se consideră egale.

 

Conform art. 40 alin. (1) din Codul fiscal (CF), mărimea creşterii sau pierderii de capital provenite din vânzare, schimb sau din altă formă de înstrăinare a activelor de capital este egală cu diferenţa dintre suma încasată (venitul obţinut) şi baza valorică a acestor active. Suma încasată ca urmare a vânzării, schimbului sau a înstrăinării în alt mod a activelor de capital este egală cu suma mijloacelor bănești sau valoarea evaluată la preţul de piaţă a activelor de capital obținute sub formă nemonetară (art. 40 alin. (2) CF).

 

Amintim, suma creşterii de capital în perioada fiscală este egală cu 50% din suma excedentară a creşterii de capital recunoscute peste nivelul oricăror pierderi de capital suportate pe parcursul perioadei fiscale (art. 40 alin. (7) din CF).

 

Astfel, venitul obținut de soţi de la înstrăinarea bunurilor imobile proprietate în devălmășie urmează a fi declarat în scopuri fiscale de soţi în mod egal, chiar dacă doar unul dintre soţi a încasat banii. Fiecare dintre soţi urmează să-şi estimeze creșterea de capital proporțional cu 1/2 din suma încasată în rezultatul înstrăinării bunului imobil, deoarece, ținând cont de prevederile art.47 din CF, venitul rezultat din proprietatea comună se consideră drept un venit obţinut de către coproprietari proporţional cotelor-părţi deţinute de fiecare dintre ei.

 

În cazurile în care soţii au stabilite cote fixe aferent bunului înstrăinat, fiecare dintre ei va declara, în scopuri fiscale, cota sa fixă proporțional venitului încasat din suma obținută de la înstrăinarea bunului imobil.

 

Dat fiind faptul că persoana fizică A a înstrăinat ½ din bunul imobil care, conform prevederilor art.5 pct.46) din CF, a constituit locuința de bază, iar art.20 lit. y3) din același Cod stabilește acest venit drept sursă de venit neimpozabilă, acesta nu urmează să declare și să prezinte Declarația (Forma CET18).

 

Cât privește persoana fizică B, conform datelor din buletinul de identitate, la momentul vânzării bunului imobil aceasta avea domiciliul stabilit în altă parte. Ținând cont de prevederile art.38 alin.(1) din CC, domiciliul persoanei fizice este locul unde aceasta își are reședința obișnuită. Se consideră că persoana își păstrează domiciliul atât timp, cât nu și-a stabilit un altul.

 

Conform art.39 alin.(1) – (2) din CC, până la proba contrară, domiciliul sau reşedinţa temporară a persoanei fizice se prezumă că se află la locul menţionat ca atare în buletinul de identitate sau, după caz, în alt act de identitate prevăzut de lege. În lipsa acestor menţiuni ori atunci când acestea nu corespund realităţii, stabilirea sau schimbarea domiciliului ori a reşedinţei temporare nu va putea fi opusă altor persoane.

 

Pct. 92 din Hotărârea Guvernului nr. 125/2013 pentru aprobarea Regulamentului privind eliberarea actelor de identitate şi evidenţa locuitorilor Republicii Moldova stabilește că, persoanele nu pot avea concomitent decât un singur domiciliu şi/sau o singură reşedinţă temporară. În cazul în care aceştia deţin mai multe locuinţe, îşi pot stabili domiciliul sau reşedinţa temporară în oricare din acestea.

 

Potrivit pct.93 sbpct.1) din HG nr.125/2013, autorităţile competente pentru înregistrare la domiciliu sau la reşedinţa temporară şi radiere din evidenţă pentru cetăţenii RM sunt subdiviziunile Agenţiei Servicii Publice. De asemenea, potrivit pct.96 din aceeași Hotărâre, înregistrarea la domiciliu sau la reşedinţa temporară, radierea din evidenţă se efectuează prin introducerea datelor în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual şi, după caz, prin modalitățile specificate la subpct.1) - 4) din acesta.

 

Astfel, potrivit pct.97 din Hotărâre, se consideră valabilă ultima informaţie privind înregistrarea la domiciliu şi/sau reşedinţa temporară indicată în actele de identitate specificate la pct. 96 din Regulament şi actualizată în Registrul de stat al populaţiei sau în fişierul manual.

 

Prin urmare, suma creșterii de capital rezultată din valoarea înstrăinării a ½ din bunul imobil prin contractul de vânzare-cumpărare de către persoana fizică B se consideră venit impozabil potrivit art.18 lit.e) din CF. Respectiv,  B urmează să declare acest venit și să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) în temeiul prevederilor art.83 alin.(2) din CF.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.