29.1.3.6.2 Cum urmează a fi reportate pierderile aferente perioadelor pentru care s-a aplicat regimul de impozitare general stabilit, dacă în perioada curentă agentul economic aplică regimul de impozitare stabilit pentru subiecții sectorului IMM?

Potrivit art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi care este prevăzută a fi utilizată în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin. (2) al aceluiași articol se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locațiunii, arendei, leasingului operațional sau redevenței (plății pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparație a mijloacelor de transport aerian internațional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operațional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

Potrivit art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.      De asemenea, conform prevederilor art. 261 alin. (3) și (11) din Codul fiscal sînt considerate, de asemenea, mijloace fixe supuse amortizării în scopuri fiscale investiţiile efectuate în mijloacele fixe care fac obiectul unui contract de leasing operaţional, locaţiune, concesiune, arendă, comodat, sublocaţiune. În sensul prezentului alineat, prin investiţie se înţelege excedentul cheltuielilor ce ţin de reparaţie, îmbunătăţire şi altele asemenea în privinţa mijloacelor fixe respective asupra cheltuielilor menţionate, permise spre deducere în perioada fiscală conform modului stabilit la alin.(11) din articolul menţionat.

 În conformitate cu prevederile art.32 alin.(1) din Codul fiscal, dacă, pe parcursul perioadei fiscale, cheltuielile aferente activităţii de întreprinzător depăşesc venitul brut al contribuabilului în perioada fiscală curentă, suma pierderilor rezultate din această activitate va fi reportată eşalonat pe următoarele cinci perioade fiscale.

Serviciul Fiscal de Stat informează persoanele fizice - cetăţeni şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) - subiecţi ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar că, începând cu perioada fiscală aferentă anului 2021, termenele-limită de achitare a acestora sunt: - data de 30 iunie 2021 - în cazul bunurilor imobiliare şi al terenurilor persoanelor fizice - cetăţeni, precum şi a terenurilor neevaluate ale gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), existente și/sau dobândite până la 31 martie inclusiv a anului curent;

Suma impozitului pe venit declarat spre plată în buget de contribuabilii persoane juridice pentru anul 2020 constituie 3,76 mld. lei, fiind în scădere față de anul 2019, când aceasta a constituit 4,18 mld. lei. Cea mai mare pondere a impozitului pe venit declarat provine din domeniul comerțului – 36%, iar cea mai mică – din agricultură și silvicultură (4%). Serviciul Fiscal de Stat a recepționat de la agenții economici 102 140 declarații privind impozitul pe venit pentru anul 2020, cu 2940 mai multe comparativ cu anul 2019, când au fost înregistrate 99 200 declarații, potrivit datelor prezentate în cadrul conferinței de presă susținute, pe 28 mai, de directorul Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța.