Poziția expertului

Documente și comentarii Consultații juridice Întrebări și răspunsuri BGPF Studii de caz Control fiscal Practica fiscală Prețurile de transfer

Filtru de căutare

Perioada publicării

de la

până la

Catalogul tematic

Cuvânt cheie

Afișează rezultatele

Servicii
disponibile

Pentru comandă selectați serviciul dorit din categorie

icon

Abonare la publicația periodică
icon

Librărie
icon

Instruire în săli, online, ghiduri

icon

Publicitate
img
icon

Filtru de căutare

BGPF

article image

32.1.3 În care cazuri obligațiile nu se consideră restante?

 Suma neachitată a obligaţiilor fiscale în cuantum de până la 500 de lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional în scopul:
a) beneficierii de reducere cu 50% a amenzii pentru încălcarea fiscală;
b) neprezentării şi/sau anulării dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la contul bancar şi/sau contul de plăţi al contribuabilului, emisă pentru asigurarea încasării restanţelor;
c) atestării lipsei restanţelor faţă de bugetul public naţional ale contribuabililor;
d) asigurării executării art.13 pct.8) din Legea nr.845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi;
e) asigurării executării art.131 alin.(7) din Codul fiscal;
f) luării în evidenţă fiscală a conturilor bancare şi/sau a conturilor de plăţi în condiţiile prevăzute la art.167 din Codul fiscal; g) asigurării executării art.I alin.(2) lit.f) din Legea nr.51/2022 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi modificarea Legii nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.
      În conformitate cu prevederile art. 206 din Codul fiscal obligaţiile fiscale luate la evidenţă fiscală specială nu se consideră restanţe pe perioada aflării la evidenţa fiscală specială, cu excepţia obligaţiilor fiscale aferente contribuabililor aflaţi în procedură de insolvabilitate, procedura falimentului sau procedura simplificată a falimentului (art. 129 pct. 13) din Codul fiscal).
  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale

Citește mai mult Citește mai puțin

Ordinul SFS nr. 193 din 24-04-2024

12 Iulie /2024 08:00

article image

32.1.5 Ce este o dare de seamă fiscală?

 Dare de seamă fiscală se consideră orice declaraţie, informaţie, calcul, notă informativă, alt document, care sunt prezentate sau trebuie să fie prezentate Serviciului Fiscal de Stat, privind calcularea, achitarea, reţinerea impozitelor, taxelor, primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii, majorărilor de întîrziere (penalităţilor) şi/sau amenzilor ori privind alte fapte ce ţin de naşterea, modificarea sau stingerea obligaţiei fiscale (art. 129 pct. 9) din Codul fiscal).

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale

Citește mai mult Citește mai puțin

Ordinul SFS nr. 193 din 24-04-2024

12 Iulie /2024 08:00

article image

32.1.1 Ce se înțelege prin noțiunea de obligaţie fiscală?

Obligaţie fiscală este obligaţie a contribuabilului de a plăti la buget o anumită sumă ca impozit, taxă, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii stabilite în cotă procentuală, majorare de întîrziere (penalitate) şi/sau amendă (art. 129 pct. 6) din Codul fiscal).

  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale

Citește mai mult Citește mai puțin

Ordinul SFS nr. 193 din 24-04-2024

12 Iulie /2024 08:00

article image

32.1.36 Ce documente urmează a fi prezentate pentru înregistrarea reprezentanței permanente?

 În conformitate cu pct. 22 din Instrucțiunea privind evidența contribuabililor, aprobată prin Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 352/2017, persoanele juridice sau organizaţiile cu statut de persoană fizică nerezidente care dispun de obiecte impozabile pe teritoriul Republicii Moldova sau care au obligaţii fiscale în conformitate cu legislaţia fiscală, precum şi persoanele juridice nerezidente, la cererea de atribuire a codului fiscal vor anexa:
a) extrasul din registrul comerţului naţional din ţara de origine ce confirmă că conform legislaţiei sale naţionale nerezidentul este persoană juridică;
b) copia certificatului de înregistrare al persoanei juridice nerezidente în ţara de reşedinţă;
c) copiile de pe documentele de identificare al nerezidentului (copia certificatului de atribuire a codului fiscal sau a altui document recunoscut ca atare);
d) copiile contractelor perfectate de către notar privind obţinerea dreptului de proprietate asupra bunului imobil;
e) copia documentului ce confirmă statutul legal al reprezentanţei permanente eliberat de către persoana juridică nerezidentă;
f) copia actului de identitate al persoanei împuternicite de către nerezident de a reprezenta interesele acestuia în activitatea desfăşurată pe teritoriul Republicii Moldova;
g) copia documentului (procura sau alt document confirmativ) prin care persoana este împuternicită să reprezinte interesele nerezidentului în Republica Moldova;
h) copia actului de identitate a conducătorului/administratorului, indicat în documentele de constituire.
     Documentele enumerate la lit. a), b) şi c) se prezintă autentificate notarial şi legalizate de oficiile consulare ale Republicii Moldova acreditate în ţara de origine a nerezidentului, fiind traduse în limba de stat.
     În certificatul de atribuire a codului fiscal (anexa nr. 4 la Instrucţiune), eliberat persoanei juridice nerezidente, la rubrica „Contribuabilul” se indică denumirea acestuia din ţara sa de reşedinţă, iar la rubrica „S-a atribuit codul fiscal” se indică codul fiscal, conform codului de identificare din ţara sa de reşedinţă.
  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale

Citește mai mult Citește mai puțin

Ordinul SFS nr. 193 din 24-04-2024

11 Iulie /2024 08:00

article image

32.1.24 Care este modul de lichidare a gospodăriei țărănești (de fermier) în cazul decesului fondatorului?

Gospodăria țărănească (de fermier) își încetează activitatea în conformitate cu temeiurile prevăzute de art. 27 din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier).
       Potrivit alineatului (2) litera c) al articolului nominalizat, în cazul decesului fondatorului, gospodăria ţărănească (de fermier) îşi încetează activitatea prin hotărîre a instanţei de judecată, în baza cererii moştenitorului, dacă nu a rămas nici un membru al gospodăriei şi niciun moştenitor al acestuia nu doreşte să ţină mai departe gospodăria.
       Informația despre încetarea activității gospodăriei țărănești (de fermier) se înscrie în Registrul de stat al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), ținut de structura teritorială a organului înregistrării de stat (IP „Agenția Servicii Publice”).
       Conform art. 27 alin. (4) din legea nominalizată, activitatea gospodăriei se consideră încetată din momentul radierii acesteia din Registrul de stat al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier).
  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale

Citește mai mult Citește mai puțin

Ordinul SFS nr. 193 din 24-04-2024

11 Iulie /2024 08:00

article image

32.1.38 Se consideră subdiviziune încăperea cu destinație depozit angro deținută în baza contractului de locațiune?

  Art. 5 pct. 29) din Codul fiscal stabileşte noţiunea de subdiviziune сa unitate structurală a întreprinderii, instituţiei, organizaţiei (filială, reprezentanţă, sucursală, secţie, magazin, depozit etc.), situată în afara locului ei de reşedinţă de bază, care exercită unele din atribuţiile acesteia. Excepţie constituie dispozitivele electronice (de tip terminal de plată în numerar, terminal cash-in, aparat de schimb valutar, bancomat, precum şi altele ce dispun de un program de aplicaţie dedicat şi identificabil), inclusiv spaţiul pentru amplasarea acestor dispozitive.
      Conform art. 161 alin. (8) din Codul fiscal, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului şi/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobîndirii dreptului de proprietate (posesie, locaţiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său şi/sau prezintă informațiile iniţiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum şi despre sistarea temporară a activității subdiviziunii.
      Potrivit pct. 107 din Ordinul SFS nr. 352/2017 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind evidența contribuabililor, cererile perfectate de către contribuabili privind înregistrarea/lichidarea și suspendarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile sunt recepționate de către subdiviziunea SFS de la locul de deservire al contribuabilului (întreprinderea de bază/sediul central) sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea online a subdiviziunilor”. Ține de menționat că la completarea coloanei 6 Sediul subdiviziunii din Cererea/Constatare privind înregistrarea/lichidarea și suspendarea subdiviziunilor/obiectelor impozabile (anexa nr.15) din Ordin, contribuabilii vor indica adresa completă a depozitului angro conform datelor din contractul de locațiune.
      Astfel, depozitul angro deținut în baza contractului de locațiune întrunește noțiunea de subdiviziune și urmează a fi înregistrat la subdiviziunea SFS la locul deservirii agentului economic sau prin SIA „e-Cerere” modulul „Înregistrarea online a subdiviziunilor”.
  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale

Citește mai mult Citește mai puțin

Ordinul SFS nr. 193 din 24-04-2024

11 Iulie /2024 08:00

article image

32.1.34 Care este modul de înregistrare a sucursalei persoanelor juridice?

Procedura înregistrării sucursalelor persoanelor juridice este reglementată de Legea nr. 220/2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, iar înregistrarea se efectuează la organul înregistrării de stat. Potrivit art. 12 din Legea nr. 220/2007, sucursalele persoanelor juridice se înregistrează cu condiţia indicării în actele de constituire ale persoanei juridice a datelor cu privire la crearea, denumirea şi sediul acestora.
    Sucursalele persoanelor juridice se înregistrează fără atribuirea statutului de persoană juridică. Procedura înregistrării sucursalelor persoanelor juridice străine este similară procedurii înregistrării persoanelor juridice autohtone, cu particularităţile specificate în Codul civil şi Legea nr.81/2004 cu privire la investiţiile în activitatea de întreprinzător.
    Pentru înregistrarea sucursalelor persoanelor juridice autohtone se depun următoarele documente:
b) hotărîrea organului competent al persoanei juridice, care va conţine date cu privire la crearea sucursalei, la aprobarea regulamentului acesteia şi la desemnarea administratorului;
c) regulamentul sucursalei, în două exemplare, care trebuie să conţină următoarele date: – sediul (adresa poştală, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail) al sucursalei; – genurile de activitate desfăşurate de sucursală; – denumirea şi forma juridică de organizare a persoanei juridice, denumirea sucursalei, dacă aceasta este diferită de cea a persoanei juridice; – numele şi prenumele persoanei care exercită funcţii de administrare a sucursalei; – împuternicirile persoanei care exercită funcţii de administrare a sucursalei;
d1) avizul Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare – pentru asociaţiile de economii şi împrumut;
e) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.
Pentru înregistrarea sucursalelor persoanelor juridice străine, pe lîngă documentele prevăzute la art. 12 alin. (3) lit. b) şi c) se depun următoarele documente:
a) regulamentul sucursalei, care trebuie să conţină următoarele date: – sediul (adresa poştală, numărul de telefon/fax, adresa de e-mail) al sucursalei;
– genurile de activitate desfăşurate de sucursală;
– menţiunea privind legislaţia statului sub incidenţa căreia se află persoana juridică străină;
– extrasul din registrul în care este înregistrată persoana juridică străină, tradus şi legalizat notarial, precum şi numărul de înregistrare al persoanei juridice străine;
– forma juridică de organizare, sediul, genurile de activitate şi mărimea capitalului social al persoanei juridice străine, dacă informaţiile respective nu sînt indicate în actul de constituire a persoanei juridice străine;
– denumirea persoanei juridice străine, denumirea sucursalei, dacă aceasta este diferită de cea a persoanei juridice străine;
– numele şi prenumele persoanei care exercită funcţii de administrare a sucursalei, numele şi prenumele administratorului persoanei juridice străine;
– împuternicirile persoanei care exercită funcţii de administrare a sucursalei;
b) copia actului de constituire a persoanei juridice străine, tradus în limba de stat, legalizată notarial;
c) situaţia financiară a persoanei juridice străine potrivit ultimei perioade de raportare.
   Sucursalelor persoanelor juridice autohtone li se atribuie numere de identificare de stat identice numărului de identificare de stat al persoanei juridice care le-a creat. Sucursalelor persoanelor juridice străine li se atribuie numere de identificare de stat indiferent de numărul de identificare al persoanei juridice străine care le-a creat.
  • 32 Metodologia evidenţei fiscale
  • 32.1 Dispoziţii generale

Citește mai mult Citește mai puțin

Ordinul SFS nr. 193 din 24-04-2024

11 Iulie /2024 08:00

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon