Dreptul și mărimea scutirii pentru persoanele întreținute acordate persoanei fizice rezidente la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 35 al Codului fiscal.

Scutirea pentru persoanele întreținute se acordă rezidentului Republicii Moldova la locul de muncă de bază, sau la locul de muncă prin cumul, la locul prestării serviciilor, fie la locul exercitării formării profesionale prin învăţământ dual.

Persoana întreținută se consideră persoana care întrunește toate cerințele stipulate la art. 35 alin. (2) din Codul fiscal, indiferent de vîrsta acesteia.

În scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii care urmează a fi acordată persoanei fizice rezidente, aceasta, nu mai târziu de data stabilită pentru începerea lucrului/învăţământului dual în calitate de salariat/student stagiar/elev, trebuie să prezinte angajatorului/unităţii în învăţământ dual cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu/remuneraţia la care are dreptul, anexînd la ea următoarele documente:

1) documentele ce confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova:

a) copia actului de identitate. La această categorie de documente se atribuie: buletinul de identitate, buletinul de identitate provizoriu, permisele de şedere, actul de identitate provizoriu (formularul nr.9), iar pentru copii – certificatul de naștere al copilului sau

b) certificatul de rezidență, eliberat de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat cetățeanului străin sau apatridului, precum și copia pașaportului cetățeanului străin sau al apatridului.

2)Concomitent cu documentele care confirmă statutul de rezident al Republicii Moldova se prezintă următoarele documente, după caz:

a) pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al contribuabilului sau un ascendent (inclusiv și înfietor) al contribuabilului:
- copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) sau copia certificatului de naștere (înfiere) al contribuabilului (în cazul în care persoana întreținută este un ascendent al contribuabilului);
- copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;
- copia certificatului de căsătorie al contribuabilului (în cazul în care acesta are un alt nume de familie decît cel indicat în certificatul de naștere);
- copia legitimației de pensionar sau a documentului care confirmă mărimea bursei (în cazul în care persoana întreținută este student învață peste hotarele Republicii Moldova);

b) pentru persoana întreținută descendent (inclusiv și înfiat) al soției (soțului) contribuabilului, precum și un ascendent (inclusiv și înfietor) al soției (soțului) contribuabilului:
- copia certificatului de naștere (înfiere) al persoanei întreținute (în cazul în care persoana întreținută este un descendent) al soției (soțului) a contribuabilului sau copia certificatului de naștere (înfiere) al soției (soțului) contribuabilului, în cazul în care persoana întreținută este un ascendent;
- copia certificatului de căsătorie al contribuabilului;
- copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;

c) pentru persoana întreținută- persoană cu dizabilităţi din copilărie:
- copia certificatului de naștere al persoanei întreținute, iar în cazul în care persoana întreținută este o rudă a contribuabilului în linie colaterală, de gradul al doilea inclusiv copia certificatului de naștere al contribuabilului;
- copia certificatului eliberat de către Consiliul Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă sau de către structurile sale teritoriale;
- copia buletinului de identitate al persoanei întreținute;

d)pentru persoana întreținută ce se află sub tutela (curatela) contribuabilului:
- copia documentului care atestă că contribuabilul are statut de tutore sau de curator (hotărîrea autorității administrației publice locale aferentă instituirii tutelei sau curatelei)².

²Pct. 9, 17, 30 și 34 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22.08.2014 (Monitorul Oficialnr.256-260/745 din 29.08.2014).
[Modificările operate în temeiul aprobării HG nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

Conform prevederilor art.34 alin.(2) și (3) din Codul fiscal, persoana fizică rezidentă aflată în relații de căsătorie cu orice persoană specificată la art.33 alin.(2) are dreptul la o scutire suplimentară anual, cu condiția că soția (soțul) nu beneficiază de scutire personală.

Prevederile menționate se vor aplica din luna următoare lunii în care au apărut circumstanţele necesare pentru exercitarea dreptului specificat în acestea.

De asemenea, în conformitate cu prevederile pct.18 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014, scutirile la care au dreptul persoanele fizice rezidente se acordă sau se anulează începând cu luna următoare celei în care a fost depusă (retrasă) cererea. Scutirea se va calcula pe o lună calendaristică, ca 1/12 din mărimea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal.

Totodată, menționăm că contribuabilul este în drept să utilizeze scutirea în cuantumul total prevăzut la art. 34 alin. (2) din Codul fiscal, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit aferente perioadei fiscale în cauză.

[Modificările operate în temeiul Legii nr.204 din 24.12.2021, în vigoare 01.01.2022 și HG nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

În conformitate cu prevederile art. 89 din Codul fiscal, fiecare plătitor, menţionat la art. 90, de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepţia celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali şi al gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), este obligat să reţină din fiecare dobîndă şi să achite ca parte a impozitului o sumă egală cu 12% din plată.

Potrivit prevederilor pct. 9 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 (cu modificările şi completările ulterioare), scutirile la care are dreptul contribuabilul (persoană fizică rezidentă) se acordă fie la locul de muncă de bază, fie la locul de muncă prin cumul, fie la locul prestării serviciilor, fie la locul exercitării formării profesionale prin învăţământ dual.

Prin urmare, pentru venitul din dobînzi achitat persoanei fizice întreprinderea va reține un impozit în mărime de 12%, fără acordarea scutirilor la impozitul pe venit.

[Modificările operate în temeiul aprobării HG nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

În conformitate cu prevederile art. 33 din Codul fiscal, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală anuală, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul menționat.

Totodată, potrivit art. 35 din Codul fiscal, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire anuală pentru fiecare persoană întreţinută, în mărimea indicatorului prevăzut la articolul dat, dacă aceasta întrunește cumulativ cerințele stabilite la alin. (2) al articolului menționat.

Regimul fiscal şi modalitatea determinării impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către patron în folosul angajatului este prevăzut în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului, precum şi din plăţile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014.

Prin urmare, potrivit pct. 17 și 18 din Regulamentul menționat, în scopul determinării mărimii şi categoriei scutirii care urmează a fi acordată persoanei fizice rezidente, aceasta, nu mai târziu de data stabilită pentru începerea lucrului/învățământului dual în calitate de salariat/student stagiar/elev, trebuie să prezinte angajatorului/unităţii în învăţământ dual cererea privind acordarea scutirilor la impozitul pe venit reţinut din salariu/remuneraţia la care are dreptul, conform modelului prevăzut la anexa nr.6, anexând la ea copiile documentelor ce confirmă acest fapt.

Scutirile la care au dreptul persoanele fizice rezidente se acordă sau se anulează începând cu luna următoare celei în care a fost depusă (retrasă) cererea. Scutirea se va calcula pe o lună calendaristică, ca 1/12 din mărimea scutirii personale stabilite la art.33 din Codul fiscal.

Concomitent, potrivit pct. 48 din Regulamentul menționat, în cazul în care persoana respectivă revine la serviciu în anul fiscal în care au fost achitate plăţile pentru concediul de maternitate, impozitul pe venit din plăţile achitate ulterior se reţine reieşind din suma totală a scutirilor acordate la achitarea plăţilor pentru concediul de maternitate.

Astfel, ţinînd cont de faptul că angajata planifică să iasă din concediul de maternitate şi doreşte să beneficieze de scutirea personală și scutirea pentru persoana întreţinută, aceasta are obligaţia de a prezenta patronului o nouă cerere, care va conţine informaţia referitoare la scutirile solicitate.

Totodată, prin depunerea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit contribuabilul va putea beneficia de cuantumul total al scutirilor la care are dreptul.

[Modificările operate în temeiul aprobării HG nr.1029 din 21.12.2023, în vigoare 01.01.2024]

În conformitate cu prevederile art. (24) alin.(21) din Legea pentru punerea în aplicare a titlului I și II al Codului fiscal, se consideră venit impozabil venitul lunar a cărui mărime nu depășește 2 salarii medii lunare pe economie prognozate pe anul respectiv, pentru angajații agenților economici a căror activitate de bază este realizarea de programe și corespunde activităților din anexa nr. 1 la Legea citată, dacă sunt întrunite cumulativ condițiile specificate în articolul citat.

Prin urmare, potrivit prevederilor legii menționate și prin derogare de la prevederile generale prevăzute la art. 12 pct. 4 din Codul fiscal, expres este stabilit ce reprezintă venit impozabil pentru angajații respectivi.

Astfel, cota impozitului pe venit, prevăzută în art.15 lit. a) din Codul fiscal, urmează a fi aplicată direct asupra venitului impozabil, fără a deduce din acesta suma scutirilor sau deducerilor.

[Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr.212 din 20.07.2023, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 297-301 din 10.08.2023 , în vigoare 01.01.2024]

Potrivit art.36 alin.(1) și alin.(2) din Codul fiscal, agentul economic rezident are dreptul la deducerea oricăror donaţii făcute de el pe parcursul perioadei fiscale în scopuri filantropice sau de sponsorizare, cu excepţia donaţiei de alimente făcute în conformitate cu Legea nr.299/2022 privind prevenirea pierderii şi risipei de alimente, dar nu mai mult de 5% din venitul impozabil. Pot fi deduse, conform alin.(1) din prezentul articol, numai donaţiile făcute în scopuri filantropice sau de sponsorizare în favoarea autorităţilor publice şi instituţiilor publice specificate la art.51, a organizaţiilor necomerciale specificate la art.52 alin.(1), a organizaţiilor sindicale şi patronale, precum şi în favoarea caselor de copii de tip familial.

Totodată, în conformitate cu prevederile art.1 alin.(3) și art.20 alin.(4) din Legea nr.1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare, transferul de mijloace financiare şi materiale, acordarea de asistenţă sub orice altă formă persoanelor juridice care urmăresc obţinerea de profit, donaţiile şi contribuţiile în beneficiul partidelor politice şi al altor organizaţii social-politice nu se consideră activităţi filantropice şi de sponsorizare. Participanţilor la activităţile filantropice şi de sponsorizare le este interzisă susţinerea şi promovarea partidelor politice, politicienilor, candidaţilor electorali, simbolurilor electorale şi de partid.

Astfel, Legea nr.1420/2002 cu privire la filantropie şi sponsorizare expres prevede că donaţiile efectuate în beneficiul partidelor politice nu se consideră activităţi filantropice şi de sponsorizare.

Subsecvent, potrivit art.21 alin.(5) din Codul fiscal, agentul economic care face o donaţie sub formă de bunuri, cu excepţia alimentelor donate conform Legii nr.299/2022 privind prevenirea pierderii şi risipei de alimente, se consideră că a vândut bunul donat la un preţ ce reprezintă mărimea maximă dintre valoarea neamortizată în scopuri fiscale şi valoarea de piaţă la momentul donării.

De asemenea, în conformitate cu prevederile art.24 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

Conform pct.26 din Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr.693/2018, cheltuielile ordinare şi necesare reprezintă cheltuielile caracteristice gestionării activităţii de întreprinzător şi cheltuielile reglementate prin acte normative în vigoare, caracteristice pentru gestionarea anumitor tipuri de activităţi de întreprinzător, în scopul desfăşurării activităţii economice şi obţinerii de venituri.

Concomitent, potrivit prevederilor pct.21 din Regulamentul menționat, în cazul efectuării donaţiei sub forma transmiterii mijloacelor băneşti, suma lor nu se permite spre deducere şi urmează a fi ajustată, dacă aceste cheltuieli au fost reflectate drept cheltuieli curente ale întreprinderii, în conformitate cu prevederile Standardelor Naţionale de Contabilitate sau ale Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară.

Astfel, cheltuielile aferente donațiilor efectuate de către agenții economici în favoarea partidele politice nu se califică drept cheltuieli ordinare și necesare, deoarece acestea nu sunt suportate în scopul desfăşurării activităţii de întreprinzător şi obţinerii de venituri.

Prin urmare, reieșind din cele menționate supra, donațiile efectuate în folosul partidelor politice nu se permit spre deducere în scopuri fiscale.

Baza impozabilă a taxei pentru dispozitivele publicitare, conform lit. q) col. 2) al anexei la titlul VII din Codul fiscal, constituie suprafaţa feţei (feţelor) dispozitivului publicitar pe care se amplasează publicitatea exterioară proprie.

 Publicitatea exterioară (outdoor), potrivit art. 3 al Legii nr. 62/2022 ”Cu privire la publicitate” (în continuare - Lege), include şi publicitatea difuzată prin intermediul dispozitivelor publicitare amplasate pe/în mijloace de transport.

Taxa pentru dispozitivele publicitare se calculează, conform art. 293 alin. (5) din Codul fiscal, din ziua indicată de către autoritatea administraţiei publice locale în autorizaţiile eliberate de către aceasta şi pînă în ziua în care termenul de valabilitate a acestora a expirat sau acestea au fost suspendate, anulate, retrase în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

 Subsecvent, reieșind din prevederile art. 40 alin. (1) și alin. (2) al Legii, se autorizează de către autoritatea administraţiei publice locale afișarea imaginilor publicitare:
- pe/în vehicule aflate în trafic interraional sau internaţional, de pasageri sau de mărfuri;
- pe taximetre;
- pe vehicule destinate publicităţii.

 Astfel, aferent mijloacelor de transport, taxa pentru dispozitivele publicitare se aplică doar în cazurile categoriilor de vehicule, specificate la art. 40 alin. (1) și alin. (2) al Legii, pe/în care se amplasează publicitate exterioară proprie.

[modificare în Baza generalizată a practicii fiscale în temeiul modificării lit. q) col. 2 din anexa la titlul VII din Codul fiscal, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) nr. 214 din 31.07.2024 (publicată în Monitorul Oficial, 2024, nr. 355-357, în vigoare 15.08.2024)]