29
01 2018
1718

Raportarea unificată: avantaje şi perspective

Unificarea raportării financiare și statistice prin crearea unui Ghişeu unic – platformă ce va concentra rapoartele contribuabililor cu redirecţionarea informaţiei către entităţile utilizatoare ale acesteia, este mult aşteptată şi discutată în mediul de afaceri. În prima zi de punere în aplicare a platformei unice de raportare, am discutat cu managerul de proiect, Liviu Pojoga, din cadrul Întreprinderii de Stat „Fiscservinform”, despre unele aspecte tehnice ale procesului raportării financiare și statistice, precum și despre beneficiile utilizării acesteia.

Care este scopul principal al elaborării și lansării platformei unice de raportare?

Scopul proiectului constă în simplificarea procesului de raportare financiară şi statistică, prin prisma unificării mai multor rapoarte din cadrul diferitor instituții — Serviciul Fiscal de Stat, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină, Ministerul Finanțelor şi Biroul Naţional de Statistică. Pe viitor pot fi integrate rapoarte adiționale din cadrul altor instituții.

Un exemplu elocvent în acest sens este formularul electronic nou „Darea de seamă privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta — IPC18”. Astfel, vom avea un singur raport care va include informații atât pentru Serviciul Fiscal de Stat, cât și pentru Compania Națională de Asigurări în Medicină și Casa Națională de Asigurări Sociale.

Reiterăm că acesta va înlocui următoarele cinci dări de seamă şi declarații:
1. IRV14 „Darea de seama privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reținut din acesta” (date agregate, la nivel de întreprindere) – se prezintă către Serviciul Fiscal de Stat;

2. MED08 „Raport privind calcularea primelor de asigurare obligatorie de asistența medicală” (date agregate, la nivel de întreprindere) – se prezintă către Serviciul Fiscal de Stat;

3. REV5 „Declarația persoanei asigurate” (include un formular pentru fiecare angajat), inclusiv forma REV-2 (un formular include până la 50 de angajați) – se prezintă către Casa Națională de Asigurări Sociale;

4. BASS „Declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii” (date agregate, la nivel de întreprindere) – se prezintă către Casa Națională de Asigurări Sociale;

5. Formularul 2-03/l – se prezintă la modificarea relațiilor de muncă dintre angajator și salariat către Compania Națională de Asigurări în Medicină,

iar agenții economici vor interacționa doar cu o singură autoritate publică la depunerea declarațiilor menționate – Serviciul Fiscal de Stat.

Gişeul Unic de Raportare are o interfaţă clară, simplă pentru navigare şi conţine toate elementele necesare pentru contribuabil – de la explicaţia cum să te autentifici sau înregistrezi, cum şi de unde poţi obţine o semnătură electronică, să accesezi şi să îndeplineşti un raport, lista de întrebări frecvente, acces la formulare și regulamentele de completare, formele XSD ale acestora, până la un calendar cu indicarea datelor de prezentare a raportului.

Platforma unică de raportare la etapa de lansare va include formulare de raportare electronică către Ministerul Finanțelor (un raport), Serviciul Fiscal de Stat (o dare de seamă unificată și alte 96 rapoarte), Casa Națională de Asigurări Sociale (o dare de seamă unificată și un formular), Casa Națională de Asigurări în Medicină (o dare de seamă unificată și un formular), Biroul Național de Statistică (26 rapoarte statistice).

Ați menționat că lansarea platformei unice de raportare presupune un proces de lucru mult mai simplu. Ce alte beneficii vor fi simțite de contribuabili odată cu utilizarea acestui instrument?

— Evident, multe avantaje ale raportării unificate vor fi simțite de contribuabili ulterior.

În primul rând, vorbim despre eficientizarea costurilor, legate de timpul utilizat pentru depunerea rapoartelor. Până acum existau diferite sisteme de depunere a declarațiilor, fiecare având procesele sale, interfață diferită, contabilii și administratorii fiind nevoiți să acceseze și să completeze rapoartele după o metodologie diferită, în termene diferite, ceea ce provoca, în primul rând, cheltuieli de timp adiționale.

Un alt avantaj al platformei ține și de viteza de depunere a declarațiilor, prin prisma simplificării procesului dat, care conține cu mult mai puține etape de completare comparativ cu sistemele utilizate anterior.

Un aspect important este comoditatea contribuabililor de a accesa, într-un singur Ghișeu unic, atât formularele rapoartelor, cât și informațiile aferente acestora — Regulamentul de completare, schemele XSD, dar și alte informații adiționale.

Încă un avantaj este securizarea datelor, având în vedere centralizarea tuturor platformelor într-un Ghișeu Unic, conexiunile securizate de furnizare a informațiilor către instituțiile beneficiare, prin intermediul platformei MConnect, securizare suplimentară ce ține de semnarea declarației sau a rapoartelor financiare și statistice, dar și autentificarea unică pentru accesarea tuturor rapoartelor necesare.

Cât timp a durat elaborarea proiectului?

— Inițial, proiectul, a fost inclus în Planul de acțiuni privind reforma de modernizare a serviciilor publice pentru anii 2017-2021, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 966 din 9 august 2016, prevedea că termenul de realizare şi dare în exploatare industrială a platformei unice de raportare va fi trimestrul III al anului 2018, însă, cu efortul echipei de implementare, am reușit să realizăm acest proiect în termeni mai restrânși.

Ați menționat echipa de implementare. Care instituții au făcut parte din această echipă și care a fost contribuția lor?

— Responsabili de proiect sau, mai exact, echipa de bază a fost pe partea Î.S. Fiscservinform, dar, adițional, au fost implicați și reprezentanți ai Serviciului Fiscal de Stat, Ministerului de Finanțe, Guvernului, Casei Naționale de Asigurări Sociale, Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, Biroului Național de Statistică, precum și reprezentanți ai Centrului de Guvernare Electronică.

Fiecare din aceste instituții au adus un aport considerabil la elaborarea și definitivarea proiectului. Instituțiile implicate au avut de ajustat și mai multe componente pe partea lor de activitate, dar s-au implicat și la definitivarea business-procesului în întregime. De asemenea, delegați ai tuturor instituțiilor menționate au participat la elaborarea actelor normative ce erau necesare în vederea lansării raportării unificate.

Care au fost sursele de finanțare ale proiectului?

— Deținătorul platformei unice de raportare este Serviciul Fiscal de Stat, prin urmare, finanțarea proiectului a fost asigurată de această instituție.

Ce probleme ați întâmpinat pe parcursul elaborării platformei?


— Evident, la crearea oricărui proiect vast apar dificultăți sau anumite situații neprevăzute. Pot să vă spun că la planificarea acestui proiect au fost definitivate din timp toate lucrările, au fost analizate riscurile ce pot interveni și metodele de minimizare ale acestora, au fost identificați toți responsabilii de procese. Totodată, dacă apăreau anumite lucrări adiționale, ce nu puteau fi prevăzute din start, planul de acțiuni era ajustat conform noilor necesități.

La elaborarea acestei platforme echipa a luat în calcul experienţa altor țări?

— Sigur că există asemenea platforme și în alte țări, fiind utilizat același principiu, pe care noi l-am consultat. Mă refer atât la unele țări din Uniunea Europeană, cât și SUA. Sunt state care au proiecte similare de unificare a depunerii unor cereri și rapoarte, de solicitare a anumitor acte normative prin intermediul Ghișeului unic, dar sunt și multe țări dezvoltate care până în prezent nu dețin o astfel de platformă. Pentru țara noastră este, incontestabil, un proiect foarte binevenit, care ulterior va fi dezvoltat și modernizat.

Dezvoltarea platformei prevede includerea altor instituții, altor tipuri de formulare și rapoarte, ce pot fi depuse de unele entități şi care nici nu dispun de posibilitatea de a depune declarațiile electronice, utilizând doar suportul pe hârtie. De asemenea, ne referim și la simplificarea rapoartelor existente, acesta fiind un obiectiv foarte important, precum și la reducerea numărului de rapoarte, simplificarea nemijlocită a procesului de depunere a datelor, automatizarea furnizării și completării rapoartelor etc.

Agenții economici sunt pregătiți de o asemenea schimbare?

— Evident că orice schimbare este privită la început cu reticență și aduce problema ce ține de acceptarea acestei schimbări. Ideea lansării unei platformei unice de rapotare a fost privită cu ochi buni din start şi de contribuabili, și de instituțiile implicate. Incontestabil, va fi nevoie de o anumită perioadă de acomodare a persoanelor care urmează să prezinte raportul unificat sau care urmează să se obişnuiască cu noua interfață a sistemului.

În acest sens vreau să menționez, că la planificarea lucrărilor de elaborare şi implementare a platformei unice de raportare, activitățile au vizat nu doar procesul tehnic, dar și mediatizarea informației ce ține de formularale noi precum IPC18, modul de depunere a declarațiilor, utilizarea platformei unice de raportare etc.

Un lucru important este că Centrul Unic de Apel al SFS oferă suportul necesar contribuabililor care au anumite dificultăți în accesarea sau completarea rapoartelor, la numărul de telefon 0 8000 1525. Suplimentar, Centrul de Instruire al Î.S Fiscservinform a lansat cursuri de instruire pentru contabili cu privire la utilizarea platformei de raportare unificată.

Menționez că pentru a obţine posibilitatea de a exporta formularul IPC18 este nevoie de ajustarea sistemul de evidență contabilă în vederea exportării dărilor de seamă IPC18 și DSA18 în format electronic, despre posibilitatea descărcarii schemelor XSD (plasat atât pe portalul servicii.fisc.md cât și pe portalul raportare.gov.md)

Unul din avantajele raportării unificate este eficientizarea costurilor. Au fost calculate economiile de timp și resurse financiare în cazul raportării unificate comparative cu anterioara prezentare a separată a rapoartelor?

— Costul și timpul sunt noțiuni dependente una de alta. De exemplu, sunt companii mari care au foarte mulți angajați, respectiv, depun aceleași tipuri de declarații într-o unitate de timp mult mai mare, în comparație cu alte entități, care au, spre exemplu, doar 5 angajați. Astfel, timpul depinde de mai multe componente, unul dintre care se referă la unitățile de personal.

Un alt aspect este automatizarea sistemelor în cadrul acestor companii, dacă ei dispun de integrarea softului, spre exemplu — 1C contabilitate cu aceeași platformă de raportare, respectiv, și procesul se automatizează, iar timpul de depunere a declarației se reduce vădit. Într-un cuvânt, se optimizează întreg business-procesul de depunere a dării de seamă.

În același timp, atât eficientizarea timpului de depunere, cât și de consultare și de accesare a platformei, se răsfrânge asupra eficientizării costurilor din partea agenților economici. Deci, costurile vor fi diferite pentru fiecare agent economic în parte, dar, în același timp, vor fi mai mici comparativ cu procesul raportării anterioare.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.