Certificatul de rezidenţă fiscală se eliberează de către Serviciul Fiscal de Stat, în conformitate cu prevederile Ordinului nr.50/2017  al Ministerului Finanțelor și se utilizează în cazul în care contribuabilii înregistrați pe teritoriul Republicii Moldova intră în relații contractuale cu nerezidenți, în scopul beneficierii de prevederile convențiilor (acordurilor) pentru evitarea dublei impuneri, încheiate între RM şi alte state.  

Legislația în vigoare prevede că, Serviciul Fiscal de Stat perfectează materialele pentru a restitui contribuabilului suma plătită în plus şi dobânda calculată la această sumă (inclusiv mijloacele decontate ilicit de pe conturile contribuabilului conform dispoziţiilor SFS), în modul stabilit (art.11 alin.3 din Codul fiscal (CF)). Modul și termenele de calculare sunt indicate în art. 176 alin. (3) și (4) din CF1.   În sensul normelor precitate, este de înțeles că calculul dobânzii, pretinse spre încasare, urmează a fi prezentat de către contribuabilul organului cu atribuții de administrare fiscală, iar ultimul, la rândul său, verifică și, în cazul în care se aprobă de conducerea acestui organ, se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii.

La data de 12 decembrie 2019, Curtea Constituțională (CC) a emis Hotărârea nr. 29, prin care a admis excepția de neconstituționalitate ridicată de către un avocat, a declarat neconstituțional art. 16 alin. (9) din Legea nr. 180/2018 privind declararea voluntară și stimularea fiscală și a stabilit drept criterii ce urmează a fi puse în balanță de către Serviciul Fiscal de Stat și, după caz, instanțele judecătorești, următoarele: a) contribuția informației solicitate la o dezbatere de interes public;b) gradul de notorietate a persoanei/persoanelor afectate de informația solicitată;c) conținutul, forma și consecințele publicării informației;d) alte criterii relevante pentru cazul pe care îl examinează.

Legislația penală incriminează faptele ce conduc la diminuarea adevărului și, în consecință, aduc atingeri intereselor statului sau unor persoane fizice/juridice. Infracțiunile de fals reprezintă faptele săvârșite cu vinovăție și care aduc atingeri încrederii publice acordate anumitor probe, cărora, din punct de vedere juridic, li se atribuie sarcina de a prezenta adevărul în fața organelor de resort.   Dintre infracțiunile de fals prevăzute de Codul penal al RM (CP) remarcăm următoarele: