Art. VII (pct.8 și 19) din Legea nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative va fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2021. Amintim, prevederile respective vizează redistribuirea poverii fiscale între angajat și angajator: salariații vor achita primele de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM), iar patronii – contribuțiile de asigurare socială (CAS).     Aceste modificări necesită revizuirea unor norme actuale prevăzute în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului,

În cadrul ședinței Executivului din 20 iulie 2020 a fost aprobat proiectul  hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea semnării Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru realizarea proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.   Documentul are la bază angajarea Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) de a oferi finanțare flexibilă și în timp util țărilor membre pentru consolidarea sistemului de sănătate publică și atenuarea impactului socio-economic al pandemiei.

Începând cu 1 ianuarie 2020, va spori indemnizația unică pentru tinerii specialiști absolvenții ai studiilor postuniversitare de rezidențiat și ai învățământului profesional tehnic medical, care și-au efectuat studiile în bază de contract sau din contul bugetului de stat și care vor fi angajați în baza repartizării eliberate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției sociale. Astfel, indemnizația pentru medici și farmaciști se va majora de la 45 mii lei la 120 mii lei, iar cea pentru personalul medical și farmaceutic – de la 36 mii lei la 96 mii lei.

Agentul economic „X” în baza contractului de vânzare-cumpărare a achiziționat în august 2020 un utilaj (mijloc fix) de la întreprinderea „Y” (ambele rezidente ale RM). Valoarea obiectului contractului este exprimată în unități convenționale, iar achitarea s-a efectuat în părți egale: prima parte în ziua transmiterii utilajului în baza facturii fiscale emise de furnizor, iar a doua - peste 2 luni. Astfel, s-a format o diferență de sumă ținând cont de cursul valutar. În asemenea caz cum se constată în contabilitatea financiară și în scopuri fiscale diferența de sumă, ținând cont de faptul că utilajul a fost pus în funcțiune peste o săptămână de la procurarea acestuia?

Prin Legea nr. 60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţilor de întreprinzător şi modificarea unor acte normative au fost introduse modificări în anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, fiind efectuate schimbări în modul de calculare a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) prin unificarea acestora şi achitarea de către angajator, fără a fi reţinute de la persoana angajată. Vor avea impact modificările operate care vor fi puse în aplicare din 1 ianuarie 2021 asupra stabilirii pensiilor şi indemnizaţiilor persoanelor asigurate, deoarece de la acestea nu se vor mai reţine CAS individuale?

(28.27.11) Cum poate fi determinat statutul cumpărătorului (persoană fizică sau juridică) a serviciilor prestate prin intermediul rețelelor electronice de către agentul economic nerezident, care desfășoară activitate de întreprinzător fără deținerea formei organizatorico-juridice în Republica Moldova?

„Moldova poate fi o oportunitate de dezvoltare practic pentru orice industrie. Vom merge la investitori și trebuie să avem cât mai multe argumente să-i convingem să investească în Moldova. Vom informa toți partenerii de dezvoltare despre intențiile noastre și facilitățile care le oferim”, a spus Ion Chicu în cadrul unei ședinței de lucru, subiectul acesteia fiind industrializarea Republicii Moldova, posibilitățile de atragere a investitorilor industriali și oportunitățile investiționale existente în raioanele RM. Marin Ciobanu, administratorul Zonei Industriale Bălți, ținând cont de experiența acumulată în atragerea investitorilor, a vorbit despre constituirea a 16 platforme industriale în țara noastră.

Implementarea metodelor alternative de soluționare a litigiilor este în atenția Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, care a desfășurat un  șir de webinare dedicat IMM-urilor în cadrul proiectului „Consiliere juridică de urgență” organizat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în parteneriat cu Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM.   Starea de urgență a schimbat regulile de joc, inclusiv al regimului de desfășurarea ședințelor de judecată. În acest sens, medierea și arbitrajul au fost metodele alternative optime de soluționare a litigiilor.

În urma publicării informațiilor ce țin de necesitatea prezentării informației cu privire la contractarea și/ sau rambursarea împrumuturilor pe parcursul anului fiscal 2018 de către persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția deținătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor ce practică activitate independentă), unii contribuabili solicită concretizarea informației. Comunicăm că informațiile despre împrumuturi sau procurările de mijloace de transport efectuate în condițiile art. 22611 alin. (2) pct. 11 și 12 din Codul fiscal (CF) vor fi prezentate doar pentru tranzacțiile cu implicarea persoanelor fizice – rezidenți care sunt cetățeni ai Republicii Moldova. Aceleași operațiuni cu implicarea nerezidenților nu vor fi raportate.

Art. 5 alin. (1), (2) şi (3) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002 prevede că, orice persoană are dreptul să îşi aleagă în mod liber avocatul pentru a fi consultată şi reprezentată de acesta în materie juridică. Totodată, în condițiile art. 75 alin. (1) din CPC, în proces civil persoanele fizice îşi pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Conform alin. (7) al art. 80 din Codul de procedură civilă (în continuare – CPC), împuternicirile date avocatului se atestă printr-un mandat eliberat de reprezentat şi certificat de avocat.

Amintim tuturor contribuabililor că, prin Dispoziția nr.16 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova termenul de prezentare a dărilor de seamă fiscale şi de achitare a obligaţiilor aferente taxelor locale pentru trimestru I al anului curent a fost extins până la 25 iulie 2020 pentru entitățile care şi-au sistat total sau parţial activitatea în conformitate cu deciziile Comisiei naţionale extraordinare de sănătate publică şi/sau cu dispoziţiile Comisiei pentru Situaţii Excepţionale (CSE) a RM.    Totodată, aceasta a fost modificată prin Dispoziția nr.28 a CSE din 12 mai curent.

În cadrul ședinței din 20 mai, Cabinetul de miniștri a examinat proiectul de lege cu privire la modificarea și completarea Codului fiscal (CF) și unor acte legislative, înaintat cu titlu de inițiativă legislativă. Autorul proiectului a propus majorarea cheltuielilor permise spre deducere suportate anual de angajator pentru primele de asigurare facultativă de asistenţă medicală ale angajatului prin modificarea art. 24 alin. (20) din CF. Amintim că, în redacția în vigoare a CF, acestea constituie 50% din prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în sumă fixă în valoare absolută, stabilită pentru categoriile de plătitori prevăzute în anexa nr.2 la Legea nr.1593 pe anul respectiv. În opinia autorului, nivelul acestora ar urma să constituie „mărimea unui salariu mediu lunar pe economie, prognozat și aprobat anual de Guvern, per angajat anual”.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Executivul a aprobat Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile pentru anii 2020-2023. Hotărârea Guvernului nr.345 este publicată în MO din 17 iulie 2020 și prevede reluarea activităţilor de înregistrare primară masivă în cadrul Proiectului de înregistrare şi evaluare funciară. Implementarea acestuia va asigura identificarea, înregistrarea şi evaluarea tuturor terenurilor şi altor bunuri imobile, înregistrarea drepturilor asupra lor, identificarea şi înscrierea titularilor de drepturi, precum şi furnizarea datelor cadastrale tuturor persoanelor interesate de drept public sau privat.   Documentul este structurat pe capitole și prevede estimarea generală a costurilor şi sursele de finanţare (per total, 540,9 mil. lei), indicatorii de progres,

Serviciul Fiscal de Stat asigură restituirea sumei achitate în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită la depunerea cererii de restituire a sumei impozitului pe venit achitat/reținut în plus de la persoana fizică rezidentă a Republicii Moldova, care nu desfășoară activitate de întreprinzător.     De restituire pot beneficia persoanele fizice-cetățeni rezidenți ai RM care au supraplată la impozitul pe venit și au prezentat Declaraţia cu privire la impozitul pe venit.

Parlamentul a votat ieri, 6 februarie curent, în prima lectură proiectul de lege privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. Documentul reglementează procedurile de atribuire a contractelor de achiziție aplicate de către entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele respective. Gabriela Cunev, secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, susține că scopul principal al proiectului de lege este asigurarea transparentizării procesului achizițiilor publice efectuate de către entitățile din sectorul utilităților, precum și alinierea cadrului normativ național la acquis-ul Uniunii Europene.

În acest articol sunt examinate principalele întrebări privind modificările normative efectuate începând cu 1 ianuarie 2021 ce vizează impozitarea veniturilor obținute din dobânzile aferente valorilor mobiliare de stat (în continuare - VMS)  și cele achitate de bănci, asociaţii de economii şi împrumut, precum şi de emitenţii de valori mobiliare corporative.   Ce acte normative reglementează impozitarea veniturilor obținute din dobânzi?   Dobânzile aferente VMS  

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

În anul 2020 o persoană fizică a înstrăinat un imobil (apartament), care nu a servit ca locuință de bază la prețul de 600 000 lei. Imobilul a fost procurat anterior în anul 2015 la prețul de 450 000 lei, iar după procurare persoana fizică a efectuat reparația capitală a acestuia în suma de 100 000 lei, dispunând de documentele confirmative (facturi fiscale, bonuri de casă) eliberate de întreprinderea ce a prestat serviciile de reparație. Astfel, la determinarea obligației fiscale privind impozitul pe venit și, respectiv, la determinarea bazei valorice a imobilului se vor lua în considerare cheltuielile legate de reparația imobilului?

Personalul din unitățile bugetare, cu excepția persoanelor cu funcții de demnitate publică și personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, va putea beneficia de premiu anual pentru rezultatele activității în anul precedent proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Mărimea maximă a premiilor pentru conducător nu poate depăși 50% din salariul de bază. Astăzi, 6 decembrie, Parlamentul a votat în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea Legii nr.270 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar.