1. (29.1.1.18) Agentul economic a achitat persoanei fizice-cetățean indemnizația de concediere în cuantum mai mare decît mărimea specificată la alin. (1) art. 186 din Codul muncii. Se va considera venitul respectiv drept sursă de venit impozabilă pentru aceasta sau nu?

Casa Națională de Asigurări Sociale a publicat în Monitorul Oficial din 14 septembrie Ordinul nr.118-A din 4 septembrie cu privire la aprobarea Clasificatorului motivelor eliberării din câmpul muncii. Clasificatorul conține 11 poziții și a fost elaborat în vederea executării Legii cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj.

Indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă, îngrijirea copilului bolnav, prevenirea îmbolnăvirilor și protezare ortopedică, se vor stabili de către angajator pentru primele cinci zile calendaristice din mijloacele financiare ale acestuia, dar nu mai mult de 15 zile calendaristice cumulative pe parcursul unui an, în temeiul certificatului medical, prezentat pe suport de hârtie în original sau copie. În același timp, indemnizațiile se vor stabili de către casele teritoriale ale CNAS, începând cu a 6-a zi de incapacitate, în temeiul informației din certificatul medical, transmise prin intermediul conexiunilor intersistemice securizate, autentificate prin semnătura electronică a persoanei responsabile ale prestatorilor de asistență medicală.

Concediul suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului urmează a fi redus cu 2 ani. Astfel, femeilor, li se va acorda, în baza unei cereri, un concediu suplimentar neplătit pentru îngrijirea copilului în vârstă de la 3 la 4 ani, față de până la 6 ani, cum este în vigore. Acest subiect a fost discutat pe platforma parlamentară, pe platforma organizațiilor internaționale și, într-adevăr, toate studiile care au fost realizate denotă efectele negative ale perioadei excesiv de îndelungate al concediului neplătit pentru îngrijirea copilului. S-a dovedit că o astfel de perioadă lungă de concediu de îngrijire a copilului este o practică întâlnită doar la noi, cu mici excepții, spre exemplu, Ucraina, a menționat, în acest context, vice-ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Viorica Dumbrăveanu.

Urmează oare agentul economic să rețină impozitul pe venit din suma salariului achitat pentru lipsa forțată de la serviciu? În cazul în care urmează să fie reținut impozitul din suma respectivă, care va fi modalitatea de calculare a impozitului pe venit şi de acordare a scutirilor nefolosite în perioada precedentă? Care cote ale impozitului pe venit urmează a fi aplicate, precum și la care scutiri va fi în drept să pretindă angajatul?  

Urmare a introducerii în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate a categoriilor noi pentru concediile acordate la înregistrarea căsătoriei, la decesul rudelor etc., rugăm să ne explicaţi cum urmează de declarat în tab. nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 zilele care se acordă angajaților donatori de sânge în conformitate cu prevederile Codului muncii? Conform prevederilor art. 190 al Codului muncii (CM), angajatorul este obligat să permită, fără nici o piedică, prezentarea salariaților donatori de sânge la instituțiile medicale în ziua donării sângelui sau a derivatelor de sânge pentru utilizarea lor în scop terapeutic, menținând donatorilor salariul mediu şi asigurând-i, în caz de necesitate, cu transport.

Cuantumul primelor de asigurare obligatorie de asistenta medicala se stabilește anual. Pentru anul 2017, cuantumul acestora a fost stabilit prin Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2017 nr. 285 din 16 decembrie 2016. În partea ce ține de contribuțiile de asigurări sociale, menționăm că modul de calculare și achitare este prezentat în Legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aprobată anual.

Potrivit prevederilor art. 186 din Codul muncii al Republicii Moldova, salariaţilor concediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică, cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate li se garantează: a) pentru prima lună – plata unei indemnizaţii de eliberare din serviciu egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an complet lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mare decât şase salarii medii lunare şi nu mai mică decât un salariu mediu lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept al unei unităţi reorganizate anterior şi contractul individual de muncă cu salariaţii în cauză nu a încetat anterior, se vor lua în calcul toţi anii de activitate;

Termenul de conciliere a părților conflictului colectiv de muncă și emiterea unei decizii în acest sens va fi extins de la 5 la 10 zile lucrătoare. În Monitorul Oficial de vineri, 27 iulie curent, a fost publicată Legea pentru modificarea Codului muncii, care are drept scop perfecționarea prevederilor ce reglementează procedura de conciliere a părților conflictului colectiv de muncă și stabilirea unui termen concret de soluționarea a acestuia.

Angajatorul va putea concedia salariatul dacă se constată că acesta nu corespunde funcţiei deţinute sau muncii prestate din cauza calificării insuficiente, care deja nu va mai fi confirmată prin hotărârea comisiei de atestare, dar, a Guvernului.

Ca rezultat al controlului efectuat la ÎM „R” SRL, s-a constatat admiterea următoarelor încălcări ale legislaţiei muncii: • angajatorul admite restanțe la plata salariului față de toți lucrătorii pentru perioada septembrie 2017–aprilie 2018 (la momentul controlului nu a fost prezentat nici un act confirmativ privind achitarea salariilor) • contrar prevederilor art. 142 alin.(1) din Codul Muncii, angajatorul nu a achitat, la desfacerea contractelor individuale de muncă în perioada septembrie 2017– aprilie 2018, sumele ce se cuveneau salariaţilor în ziua eliberării, prin ce s-au încălcat prevederile art. 143 alin. (1) din CM, prin care a fost comisă contravenţia prevăzută de art. 55 alin. (1) lit.g) şi art. 57 alin. (1) din Codul contravenţional1.

Prin prisma art. 74 din Codul familiei nr. 1316 din 26.10.2000 (Cod) părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Plata pensiei de întreținere se determină prin două moduri: • în baza unui contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă; • în caz că lipsește acest contract menționat mai sus pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale.

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Concilierea părților conflictului colectiv de muncă și emiterea unei decizii în acest sens se va efectua în termen de 10 zile lucrătoare. Săptămâna trecută Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect de lege ce are drept scop perfecționarea prevederilor Codului Muncii ce țin de procedura de conciliere a părților conflictului colectiv de muncă și stabilirea unui termen concret de soluționarea a acestuia. Autorii au menționat că un asemenea proiect este necesar dat fiind faptul că în acest domeniu sunt frecvente practicile negative.

Într-o societate modernă, fiecare persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o anumită muncă este remunerată pentru aceasta. În cazul în care persoana prestează munca conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, acesteia i se achită un salariu de către angajator, în baza contractului individual de muncă.

În contextul în care, prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 au fost operate modificări în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă şi alte prestaţii de asigurări sociale, (în continuare Legea 289), începând cu 1 iulie 2019 calculul şi plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă (în continuare – indemnizaţie) vor trece în responsabilitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale (CNAS), cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obişnuite sau accidente nelegate de muncă.

Adoptarea Legii nr. 178 cu privire la modificarea unor acte legislative din 26 iulie 2018 (publicată în MO nr. 309-320 din 17.08.2018) şi Legii nr. 191 pentru modificarea unor acte legislative din 27 iulie 2018 (publicată în MO nr. 321-332 din 24.08.2018), începând cu 1 octombrie 2018, a condiţionat introducerea unor modificări la declararea contribuţiilor de asigurări sociale. În articolele precedente (autor — Clara Sorocean (red)) au fost expuse descrierile atât ale codurilor categoriilor persoanelor asigurate cu care a fost completat Clasificatorul, cât şi modificările care au survenit în tabelul nr. 3 al Dării de seamă IPC 18 şi în Instrucţiunea cu privire la modul de completare a acesteia.

După cum este stabilit prin modificările operate în Legea nr. 289/2004 privind indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestaţii de asigurări sociale (Legea 289/2004), prin art. 1 al Legii nr. 311 din 30.11.2018 publicată în Monitorul Oficial din 04.01.2019, începând cu 1 iulie 2019, calculul și plata indemnizaţiei de incapacitate temporară de muncă se efectuează de către Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) cu excepţia primelor 5 zile calendaristice pentru indemnizaţiile cauzate de boli obișnuite sau accidente nelegate de muncă.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

Care autoritate este responsabilă de efectuarea controlului în vederea verificării corectitudinii virării mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcții în bugetul de stat de către investitorii sau proprietarii construcțiilor? Prin Legea privind calitatea în construcții nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 a fost instituit sistemul calității în domeniul respectiv, care conduce la realizarea și exploatarea construcțiilor de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.